Istoria Dobrogei – Bibliografie – Strabon (sec. I î. H. – sec. I d. H.) – „Geografia” (Cărțile X, XI, XII, XV, XVI, XVII)


Grecul Strabon s-a născut în polis-ul Amasia din nordul Asiei Mici (Turcia asiatică) în anul 63 î. H. În perioada 29 î. H. – 20 î. H. a călătorit la Roma, Egipt și alte teritorii. Întors în Asia Mică, el a scris o istorie în 43 de cărți referitoare la sec. II-I î. H., continuând astfel Istoriile” grecului Polibiu și din care s-au păstrat fragmente. Opera sa care s-a păstrat în mare parte este „Geografia”, în 17 cărți, și care a fost terminată în anul 18 d. H. Strabon a folosit, cu spirit critic, ca izvoare lucrările grecilor Eratostene, Artemidor, Apolodor, Megastene, Nearh și Posidoniu. Ca adept al curentului filosofic al stoicismului, autorul consideră geografia ca parte a filosofiei și, în contextul descrierii locurilor, el subliniază importanța factorului uman și a istoriei. Ca urmare, „Geografia” este considerată „cea mai completă și mai competentă” lucrare a domeniului asupra antichității. Strabon a decedat în anul 19 d. H. (ed. G. Ștefan)
 
Cartea X
În capitolul 3, Strabon admite că muzica greacă are și origini trace: „17. Muzica întreagă, privită atât ca melodie, cât și ca ritm, .și cuprinzând [în noțiunea ei – n. G. Ș.] și instrumentele e socotită ca fiind de origine tracă și asiatică. (...) Se spune că cei care s-au ocupat în vechime cu muzicaOrfeu, Musaios și Tamiris – sunt traci. Și numele lui Eumolp [„cel care cântă bine” – n. G. Ș.] tot de la traci vine...”

Cartea XI
Capitolul 6 dezvăluie viziunea neclară a înaintașilor lui Strabon asupra populațiilor de la nord de Dunăre: „2.Vechii istorici grec numeau cu un termen comun toate populațiile de la miazănoapte: sciți sau celto-sciți. Într-o vreme și mai de demult se făcea o deosebire între numele de hiperboreeni, sarmați și arimaspi, date popoarelor care locuiau la nord de Pontul Euxin, de Istru și de Adraitica; (...).



Cartea XII
În capitolul 3 este particularizat litoralul vestic al Mării Negre: „2. Când se intră din Propontida [Marea Marmara/Turcia] în Pontul Euxin, pe partea stângă se află regiunile tracice, vecine cu Bizanțul [Constantinopol-Istanbul], care sunt numite Țărmul Stâng al Pontului.
Istoricul Gh. Ștefan (1899-1980) notează, citând studiul Dobroudja (1938) al colegului Radu Vulpe, că acest nume se aplica inițial țărmului vestic până la Dunăre, pentru ca ulterior să fie restrâns la țărmul vestic de la munții Balcani la Dunăre.

Tot în capitolul 3 se amintește Callatisul/Mangalia ca o colonie a polis-ului Heracleea de pe litoralul turc al Mării Negre: „6... Cetatea Heracleiei are un port bun, fiind vrednică de amintit și pentru alte motive. De aici au pornit colonizări. Chersonesul și Callatis fiind colonii ale acesteia...”

Cartea XV
În Capitolul 1 Strabon precizează că Dunărea era al treilea fluviu ca mărime din Europa, Asia și Africa: „35.. Domnește o îndeajuns de mare înțelegere între autori că în legătură cu împrejurarea că – dintre fluviile amintite în cele trei continente – [Gangele/India – n. G, Ș.] este cel mai mare. După el vine Indul, iar al treilea și al patrulea sunt Istrul și Nilul...”

Cartea XVI
În capitolul 2 este reamintit zeul get Zamolxis ca discipol al filosofuluișli matematicianului grec Pitogora: „2,39. ... Şi profeţii erau cinstiţi, încât erau socotiţi vrednici de domnie, ... astfel ... Orfeu, Musaios şi zeul la geţi, în vechime Zamolxis, un pitagoreu, iar în vremea noastră Decaineos care proroceşte lui Burebista...”

Cartea XVII
Capitolul 3 prezintă Dunărea ca graniță a imperiului roman: „3, 24... [Romanii - n. G. Ș.] au în stăpînirea lor aproape toată Europa, afară de partea de dincolo de Istru și regiunea de lângă Ocean care se întinde între Rin și Tanais [Don/Rusia].”
 
Bibliografia
Strabonis Geografica, recognovit Augustus Meineke, vol. I-III, Teubner, Leipzig, 1852-1853.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P. R., București, 1964. (LII. Strabon)

 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie Strabon (sec. I î. H. - sec. I d. H.) - „Geografia” (Cartea VII)

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: 23 noiembrie 1878, o zi de sărbătoare pentru dobrogeni

#citeșteDobrogea: 23 noiembrie 1878, o zi de sărbătoare pentru dobrogeni

709
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Frontinus (sec. I) - „Stratagemele”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Frontinus (sec. I) - „Stratagemele”

1472
Istoria Dobrogei - Bibliografie: ValeriusFlaccus (sec. I) - „Argonauticele”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: ValeriusFlaccus (sec. I) - „Argonauticele”

1684
#citeșteDobrogea: Congresul de pace de la Berlin (1878) - consfințirea independenței de stat a României

#citeșteDobrogea: Congresul de pace de la Berlin (1878) - consfințirea independenței de stat a României

2058
#DobrogeaDigitală: Învățătorii din Cernavodă dintre anii 1918 – 1936 (II)

#DobrogeaDigitală: Învățătorii din Cernavodă dintre anii 1918 – 1936 (II)

1664
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Silius Italicus (sec. I) – „Punicele”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Silius Italicus (sec. I) – „Punicele”

2173
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iosephus Flavius (sec. I) - „Antichități iudaice”, „Războiul iudaic”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iosephus Flavius (sec. I) - „Antichități iudaice”, „Războiul iudaic”

1575
#DobrogeaDigitală: Învățătorii din Cernavodă dintre anii 1918 - 1936

#DobrogeaDigitală: Învățătorii din Cernavodă dintre anii 1918 - 1936

1936
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Pliniu cel Bătrân (sec. I) – „Istoria naturală”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Pliniu cel Bătrân (sec. I) – „Istoria naturală”

2644
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Columella (sec. I) – „Despre agricultură”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Columella (sec. I) – „Despre agricultură”

2579
#DobrogeaDigitală: Noua școală primară din Cernavodă din anii 1930 - „Deşi clădirea este frumoasă, nu i s-au făcut camere mai multe, aşa cum pedagogia modernă cere“

#DobrogeaDigitală: Noua școală primară din Cernavodă din anii 1930 - „Deşi clădirea este frumoasă, nu i s-au făcut camere mai multe, aşa cum pedagogia modernă cere“

1565
#citeșteDobrogea: Participarea Armatei române la operațiunile militare (1877-1878)

#citeșteDobrogea: Participarea Armatei române la operațiunile militare (1877-1878)

2972
#DobrogeaDigitală: Școala din Cernavodă între anii 1916 și 1936 (I) - „Localul de şcoală este atât de ruinat, încât vandalismul duşmanilor inspiră groază“

#DobrogeaDigitală: Școala din Cernavodă între anii 1916 și 1936 (I) - „Localul de şcoală este atât de ruinat, încât vandalismul duşmanilor inspiră groază“

1949
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Mela (sec. I) - „Descrierea Pământului”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Mela (sec. I) - „Descrierea Pământului”

1948
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dioscoride (sec. I) - „Despre materia medicală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dioscoride (sec. I) - „Despre materia medicală”

2197
#DobrogeaDigitală: Școala din Cernavodă între anii 1878 și 1916 - „Primul local de şcoală avea numai două săli de clasă“

#DobrogeaDigitală: Școala din Cernavodă între anii 1878 și 1916 - „Primul local de şcoală avea numai două săli de clasă“

2151
#citeșteDobrogea: Intrarea României în războiul de independență și participarea la operațiunile militare (1877-1878)

#citeșteDobrogea: Intrarea României în războiul de independență și participarea la operațiunile militare (1877-1878)

2552
#DobrogeaDigitală: Preotul Dimitrie Chirescu din Cernavodă (II) - „De multe ori era supus la chinuri şi ameninţat cu moartea“

#DobrogeaDigitală: Preotul Dimitrie Chirescu din Cernavodă (II) - „De multe ori era supus la chinuri şi ameninţat cu moartea“

1707
Istoria Dobrogei – Bibliografie – Lucan (sec. I) – „Farsalia”

Istoria Dobrogei – Bibliografie – Lucan (sec. I) – „Farsalia”

1869
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Seneca (sec. I) - „Despre providență”, „Tieste”, „Hercule pe muntele Oeta”, „Fedra”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Seneca (sec. I) - „Despre providență”, „Tieste”, „Hercule pe muntele Oeta”, „Fedra”

1909