ZIUA LIVE Despre criza din Ucraina. „În cazul în care începe un conflict este posibil să vină un val de refugiați”

 

• CSAT a dezbătut criza din Ucraina
• Joi, 27 ianuarie,  la ZIUA LIVE, comentăm setul de măsuri luate de CSAT împreună cu analistul de politică externă, lector univ. dr. Răzvan Pantelimon, de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Ovidius” din Constanţa
• Și tot la ZIUA LIVE vorbim despre cei 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a discutat situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.
 
Joi, 27 ianuarie, de la ora 14.00, la ZIUA LIVE, comentăm setul de măsuri luate de CSAT împreună cu lector univ. Răzvan Pantelimon, analist de politică externă.


 

Trebuie să înțelegem acest conflict, partea ceasta economică. Nu vom ajunge la un conflict pe scară largă. Sunt țări care au 100% dependență de gazele din Rusia. Germania , la fel ca și România, a renunțat la cărbuni. În cazul în care începe un conflict este posibil să vină un val de refugiați. Putem să fim intr-un fel afectați, însă în mod direct România nu este în pericol. Din păcate, nu prea contăm, spune Răzvan Pantelimon.

 

În afara unor voci care sunt criticate, discursul este anti Rusia și pro american. Este o lipsă a unor modele interne puternice. Putin și-a construit acea imagine de persoană puternică, o imagine care atrage. Suntem într-un plin război cognitiv, informațional. Începe să apară o dezbinare în societate. E clar că este o parte a acelui război , mai spune Pantelimon. 

 

Este posibil ca pe fondul unor probleme prin care trec noile generații, tinerii să fie mai ușor de manipulat.
 
Avem această nevoie de o soluție miraculoasă. Informația oficială este manipulată. În primul rând trebuie să mergem la sursă. Recomand studenților să încerce să vadă toate variantele: citește și presa rusă și cea americană. 


Rusia încearcă să redevină ce a fost-o mare putere. Noi vorbim de Ucraina ca un tot, dar este de fapt foarte divizată. Rusia a profitat de aceste tensiuni interne.
 

Nu mai ai nevoie de tancuri și soldați ca să cucerești o țară. Au avut loc atacuri informatice. Este simplu să paralizezi o țară de la un click distanță. Nu ai nevoie de armată. Războiul acela clasic nu cred că îl vom mai avea.

Suntem un teritoriu de graniță între marile puteri.
 

Discuţia va avea în vedere impactul unui posibil conflict asupra României, în contextul tensiunilor tot mai mari privind o posibilă invadare a Ucrainei de către trupele rusești și după anunțul făcut de aliații SUA și Franța referitoare la o suplimentare a trupelor NATO pe teritoriul României .
Chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de ceea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi cred chiar şi asupra întregii Europe, pentru că este vorba în primal rând de lanţul de aprovizionare cu energie.

Și tot la ZIUA LIVE vorbim despre cei 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

 

Importăm foarte multe produse. Posibilitatea de a importa fără taxe au dus la o distrugere și mai mare a economiei românești. Noi am distrus o parte importantă a economiei. Se strică fructele și legumele românilor pe câmp. De ce iportăm mere din Polonia în loc să exportăm? Avem un potențiaL. Am fi putut utiliza toate acest atuuri pe care România clar le are.



România nu era într-o poziție de forță. Au fost mai multe negocieri.


Nu doar marile puteri ar trebui să aibă o politică realistă.
 

Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat unul dintre principalele obiective de politică externă ale statului român după 1990.

Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a început la 1 februarie 1993, cu prilejul semnării Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte.

La 22 iunie 1995, la Paris, ministrul român al afacerilor externe Theodor Meleşcanu a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană.


La 30 iunie 1995, la Bruxelles, avea loc semnarea de către România a Protocolului adiţional la Acordul de Asociere, prin care este finalizat cadrul juridic de participare a statului român la programele comunitare care vizau domeniile economic, tehnic, ştiinţific şi cultural. Acest moment a reprezentat completarea statutului de stat asociat al României la Uniunea Europeană.

La 27 iunie 1997, cu prilejul summit-ului Uniunii Europene de la Amsterdam, au fost invitate să participe şi statele candidate, România fiind reprezentată de o delegaţie condusă de preşedintele Emil Constantinescu.

Deschiderea negocierilor de aderare ale României cu Uniunea Europeană a avut loc la Bruxelles, la 15 februarie 2000, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale România-Uniunea Europeană, la nivel de miniştrii de externe ai celor 15 state membre.

La 11 martie 2004, Parlamentul European a votat, cu 374 de voturi favorabile, 10 împotrivă şi 29 de abţineri, raportul referitor la candidatura României şi Bulgariei de aderare la Uniunea Europeană.

La 13 aprilie 2005, la Strasbourg, Parlamentul European a votat, cu 497 de voturi favorabile, 93 împotrivă şi 71 de abţineri, avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare al României la Uniunea Europeană.

Delegaţia română, condusă de preşedintele Traian Băsescu, a participat, la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, la ceremonia de semnare a tratatului de aderare a României la instituţiile Uniunii Europene.

Consiliul European de la Bruxelles (14-15 decembrie 2006) a confirmat aderarea României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană pentru data de 1 ianuarie 2007. 

După primirea în Uniunea Europenă, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, cetăţenii români beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, toate documentele comunitare fiind traduse şi în limba română.

România a organizat, până acum, alegeri europarlamentare de trei ori: la 25 noiembrie 2007, pentru alegerea a 35 de europarlamentari români, la 7 iunie 2009, pentru cele 33 de mandate de europarlamentar şi la 25 mai 2014, pentru cele 32 de mandate.

Până în prezent, România a avut patru comisari europeni. Leonard Orban a fost primul comisar european din partea României, preluând portofoliul pentru Multilingvism la 1 ianuarie 2007 şi gestionând un buget de aproximativ 1,2 miliarde de euro.
Mandatul său s-a încheiat la 9 februarie 2010.

Dacian Cioloş a fost cel de-al doilea comisar european din partea României, gestionând portofoliul Agricultură şi Dezvoltare Rurală. A fost învestit în funcţie la 9 februarie 2010. Mandatul său s-a încheiat la 1 noiembrie 2014.

Corina Creţu a fost al treilea comisar european din partea României, de la 1 noiembrie 2014 şi până în 2019, coordonând portofoliul Politica Regională. În perioada iunie-octombrie 2014, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European.

Adina-Ioana Vălean este cel de-al patrulea comisar european din partea României, gestionând portofoliul Transporturi la nivel comunitar, începând din 2019. A fost europarlamentar în perioada 2007-2019 şi vicepreşedinte a Parlamentului European (2014-2017).

În Parlamentul European, în legislatura 2019-2024, cetăţenii României sunt reprezentaţi de 33 de deputaţi europeni, aleşi prin vot direct în urma alegerilor desfăşurate la 26 mai 2019. Mandatul din perioada 2019-2024 este cel de-al patrulea pentru europarlamentarii aleşi din România şi al treilea mandat complet, de 5 ani.

România a asigurat, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 1 ianuarie - 30 iunie 2019, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, mandat care a coincis cu încheierea ciclului legislativ şi instituţional la nivelul Uniunii Europene pentru că la mijlocul primului semestru al anului 2019 s-au desfăşurat alegerile pentru Parlamentul European.












Sursa foto ZIUA de Constanța