Invitati

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

Leon (Lev, Leiba) Trotski s-a născut în 1879, în satul Bereslavka (regiunea Kherson, Ucraina), în familia unui proprietar de fermă, un evreu de rit aşkenaz pe nume David Bronştein.
 
Nou-născutul a fost botezat Lev Davidovich Bronştein. Supranumele Trotski şi l-a luat singur, ani mulţi mai târziu, acesta fiind de fapt numele unui gardian în paza căruia el s-a aflat în timpul unei detenţii la Odessa.
A fost a doua mare personalitate a regimului bolşevic, după Lenin, şi a avut un rol capital în Revoluţia Rusă din 1917, cea care a dus la înlăturarea regimului ţarist şi la instaurarea regimului comunist în Rusia, devenită după 1922 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS).
 
Politician abil, revoluţionar, fin teoretician al marxismului şi un foarte bun scriitor, Trotski este şi astăzi considerat unul dintre controversaţii lideri socialişti ai secolului trecut. A fost comisar al Poporului pentru Afaceri Externe, fondator şi comandant al Armatei Roşii (de fapt, Comisar al Poporului pentru Afacerile Armatei şi Flotei) şi membru fondator al Biroului Politic (Politburo).
 
Adept al revoluţiei proletare mondiale şi al teoriei numite după el (troţkism, folosită uneori ironic de stalinişti), Leon Trotski a avut însă parte de un adversar redutabil în lupta pentru putere, pe Iosif Vissarionovici Stalin. 
 
Trotski a pierdut această luptă şi, exilat din Rusia, şi-a petrecut ultima parte a vieţii sale prin diverse colţuri ale lumii, preferând să creeze ample lucrări de analiză şi de critică a sistemului stalinist. A murit în 1940, la vârsta de 60 de ani, asasinat în Mexic de un agent stalinist.
 
Se ştie însă mai puţin faptul că liderul bolşevic a ajuns şi în Dobrogea şi că a scris despre acest ţinut. În 1913, pe când avea 33 de ani, Leon Trotski a fost corespondent de război, trimis special al ziarului „Kievskaia Mysl“ (Gândirea Kieveană), pentru care a scris peste 150 de pagini de articole. Aceste articole au fost reunite ulterior sub titlul „România şi războiul balcanic - Cine a avut de câştigat în urma celui de-al doilea război balcanic“.
 
În 1913, Estul Europei era măcinat de conflictul militar numit al Doilea Război Balcanic (primul fusese în 1912, iar România fusese neutră). Imperiul Otoman era în plină dezintegrare, iar statele aflate altădată sub stăpânirea sa (Grecia, Bulgaria, Serbia etc.) îşi declarau independenţa sau îşi manifestau diverse pretenţii teritoriale.
 
În al Doilea Război Balcanic, România avea statutul de mediator, fiind un regat condus de o dinastie germană (Hohenzolern-Singmaringen) şi având de partea sa aliaţi vestici şi estici puternici (Franţa şi Rusia). Era un stat independent, considerat garant al păcii în Balcani, zonă numită de vestici „butoiul cu pulbere al Europei“. 
 
 
Pe 10 august 1913, în urma Păcii de la Bucureşti, Bulgaria (care provocase războiul prin atacarea prin surprindere a aliaţilor săi), va accepta armistiţiul şi va pierde diverse teritorii cucerite în Primul Război Balcanic.
 
Frontiera româno-bulgară va fi redesenată, iar ca mediator şi forţă în zonă, România câştigă provincia numită de ofiţerii topografi drept Cadrilater. Românii pretinseseră doar această parte a Dobrogei istorice, pe când bulgarii visaseră la anexarea întregii provincii danubiano-pontice
 
Trotski ajunge în România pentru a scrie despre acest conflict şi va sta timp de o lună în Dobrogea, la Pecineaga (pe atunci sat numit Gherengic) la o casă proprietate a unui amic socialist bulgar, Christian Rakovski. Acea casă nu mai există astăzi.
 
Acest Rakovski fusese medic militar în Armata Română şi servise ca locotenent în Regimentul 9 Cavalerie Constanţa. Socialist dedicat, Rakosvki a deţinut şi condus două ziare „România Muncitoare“ şi „Jos Dezpotismul“, a fost un timp consilier judeţean la Constanţa şi era prieten cu un alt socialist, Constantin Dobrogeanu-Gherea.
 
În 1905, militarii ruşi răsculaţi de pe Crucişătorul „Potemkin“ s-au refugiat în Portul Constanţa, după rebeliunea declanşată împotriva ofiţerilor lor tiranici. Ei au predat vasul autorităţilor române, dar aceştia la rândul lor l-au dat ruşilor înapoi. În timpul acestei crize, Rakovski le-a luat partea marinarilor răsculaţi.
 
Acesta era bulgarul Rakovski, gazda lui Leon Trotski în 1913. Cei doi se cunoşteau din 1903, aşa cum însuşi bolşevicul ucrainean povestea în cartea sa de memorii „Viaţa Mea“„Luna pe care am petrecut-o în România m-a adus în strânsă legătură cu Dobrudjanu Gherea şi a cementuit pentru totdeauna prietenia mea cu Rakovski, pe care îl ştiam încă din 1903. Pe coasta Mării Negre, nu departe de Mangalia, el deţine o mică proprietate, pe care o moştenise şi cu banii de pe ea susţinea Partidul Socialist Român şi câteva grupări revoluţionare din alte ţări“. 
 
În drumul său spre Dobrogea, Trotski trecea peste podul de la Cernavodă, pe care îl numea principalul pod dunărean şi despre care scria că a fost creat de „italianul“ Saligny.
 
Bolşevicul scria: „După ultimul recensământ, în oraşul Constanţa sunt cel puţin 25.000 de locuitori, de cel puţin 25 de naţionalităţi. La fel este întreaga Dobroge. Iată unde şi-ar putea încerca forţele specialiştii în esperando“.
 
Fiind influenţat probabil de Rakovski, nu era impresionat de români, despre care scria ironic: „Aici, din trei români, doi vor să fie primari“.
 
La Mangalia ajungea mai des, fiind un oraş apropiat de Gherengicul lui Rakovski. Şi aici, Trotski este impresionat de multiculturalitatea zonei şi scrie despre neamurile întâlnite, despre turci, tătari, scapeţi, bulgari, greci, lipoveni staroveri, dar şi despre ţiganii turci şi ţiganii români, pe care îi considera „foarte deosebiţi unii de alţii“. Impresionat de acest mozaic multicultural, el dădea Dobrogea ca exemplu de convieţuire etnică.
 
După scurta sa călătorie în Dobrogea, Trotski îşi continuă cariera. Căsătorit cu o româncă (Adina Alexandrescu), Rakovski va face la fel, va ajunge în Rusia, iar în 1941, alături de alţi 156 de socialişti, va fi asasinat în pădurea Medveski, regiunea Oriol, din ordinul direct al lui Beria, şeful NKVD şi mâna dreaptă a lui Stalin.
 
Bibliografie
 
- Leon Trotsky - "My Life - An Attempt at an Autobiography"; Pathfinder Press Inc, New York, 1970
 
- Robert Service - "Trotsky, A Biography", ed. Pan Mac Millan, Londra, 2009
 
- Joshua Rubenstein - "Leon Trotsky, A revolutionary life", Yale University, Verso 2003
 
- Leon Trotskys: "The War and the International, (The Bolsheviks and the war peace)", transcribed by David Walters for Trotsky Internet Archives, 2006
 
Sursa foto: Wikipedia - https://en.wikipedia.org/wiki/Leon_Trotsky. Atribuire: „Bundesarchiv, Bild 183-R15068 / CC-BY-SA 3.0 [CC BY-SA 3.0 de (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/de/deed.en)], via Wikimedia Commons“
 
Despre Cristian Cealera

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal”, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi: 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Iacobita Valeriu

19 Sep, 2018 08:10

Buna ziua si va felicit pentru documentarele prezentate. Aveti date si informatii privind detinatorul documentatiei oficiale despre inregistrarea prizonierilor romani la întoarcere/eliberare(al doilea razboi mondial)? Se presupune ca au intrat în ţară prin două puncte: Iaşi şi Sighetul Marmaţiei(La Râmnicu Sărat au fost duşi pentru triere). Au fost însoţiţi de ofiţeri ruşi până la intrarea în ţară şi apoi au fost preluaţi de ofiţeri români sau de sovietici(cred că varianta aceasta este corectă)? Va multumesc, Iacobita Valeriu

Articole asemanatoare

În premieră CJC, CCINA şi Primăria Constanţa organizează „Zilele Dobrogei“, în perioada 14 - 17 noiembrie, la Pavilionul Expoziţional (document)

20 Oct 2018 550

#citeșteDobrogea „Elevul care a avut reavoință la dexterități, nu rămâne corijent, ci e permutat la altă școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

19 Oct 2018 593

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Sciţii

18 Oct 2018 535

#citeşteDobrogea „În lume sunt trei feluri de femei - cele născute din femeie, din căţea şi din pisică“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

18 Oct 2018 1303

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (IV) (galerie foto)

17 Oct 2018 1028

#citeşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoşilor săi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Oct 2018 543

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 667

File din istoria Constanţei (II) Muzeul de la Prefectură, Sossia Africana şi alte vestigii ale Tomisului (1878-1883)

16 Oct 2018 511

#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 1478

Primarul Decebal Făgădău a anunțat când încep lucrările de punere în siguranță a Cazinoului din Constanța

15 Oct 2018 1295

File din istoria Constanţei (I) Muzeul de la Konak şi primele piese (1878-1883)

15 Oct 2018 740

#citeşteDobrogea Manifestul celui mai bogat român din Dobrogea. „Toţi vor să fie mari şi nimeni mic, toţi dărâmă şi nimeni nu zideşte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Oct 2018 1864

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi a Dobrogei, astăzi, în ziua sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva

14 Oct 2018 794

#citeşteDobrogea Cum era tratat românul când venea în „musafârlâc“ la tătar. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Oct 2018 7290

Încep lucrările de conservare la Cazinoul din Constanţa. Act important emis de municipalitate

13 Oct 2018 6666

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Marele avocat Istrate Micescu, naşul de botez al istoricului Adrian V. Rădulescu. Aducere-aminte împreună cu senatorul Puiu Haşotti

12 Oct 2018 1155

Din comorile revistei interbelice „Analele Dobrogei“ Comuna Topalu acum aproape 100 de ani. Monografie de Victor Morfei, din Topalu

11 Oct 2018 764

Interviu live cu primarul comunei Pantelimon, Costel Armășescu „Îmi doresc să ajungem la acea pace socială, fiecare să își găsească locul, să evoluăm. Am fost bulversați de democrație și mulți au pierdut din patriotism“

11 Oct 2018 812

Scurtă istorie a Portului modern Constanța (V) Poartă către lumea largă - cursele internaționale

05 Oct 2018 762

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Documentarul despre Adrian V. Rădulescu „declanşează o atitudine faţă de cei buni“. ZIUA de Constanţa, felicitată pentru proiect (galerie foto)

04 Oct 2018 655

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Premieră în istoria Pontica - „Mass-media, autoritatea constănțeană, comunitatea academică și mediul universitar și-au dat mâna“ (galerie foto)

04 Oct 2018 952

LIVE TEXT Varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“, lansată de ZIUA de Constanţa, la Pontica 51 (galerie foto + video)

03 Oct 2018 1663

„Istoria Dobrogei“ de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu

03 Oct 2018 348

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (IV) Import-export şi perioada interbelică

03 Oct 2018 1038

Istoricul Constantin Tudor, partener în proiectul ZIUA de Constanţa, numit cetăţean de onoare al oraşului Călăraşi

03 Oct 2018 1395

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (III)

03 Oct 2018 1391

#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)

03 Oct 2018 1384

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu - om de cultură şi prefect al judeţului Constanţa (documente)

02 Oct 2018 676

#citeșteDobrogea Revista „Analele Dobrogei“ - „comoara scumpă a cunoștințelor despre trecut“ (I.N. Roman)

02 Oct 2018 506

#citeșteDobrogea În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ (serie veche) - texte de referință pentru istoria Dobrogei

01 Oct 2018 394

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Amintirile prof. univ. dr. Alexandru Barnea despre colegul său, Adrian V. Rădulescu (galerie foto)

01 Oct 2018 568

#citeșteDobrogea Rememorare. Constantin Brătescu, fondator al revistei „Analele Dobrogei“. 136 de ani de la naștere

29 Sep 2018 894

#AdrianV.Radulescu - ctitorul Dr. Magdalena Tiţă - „Un mare Om, un excelent arheolog și strălucit profesor“ (galerie foto)

29 Sep 2018 722

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

28 Sep 2018 192

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

28 Sep 2018 130

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

28 Sep 2018 159

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

28 Sep 2018 106

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

28 Sep 2018 98

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

28 Sep 2018 115

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

28 Sep 2018 114

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

28 Sep 2018 140

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

28 Sep 2018 177

În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ - izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale

28 Sep 2018 752

#citeşteDobrogea 115 ani de la naşterea pictorului dobrogean care a împrumutat numele satului natal

27 Sep 2018 1212

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. biolog Alexandru Şerban Bologa - „Profesorul Adrian Rădulescu, aşa cum l-am cunoscut“ (galerie foto)

27 Sep 2018 880

#citeşteDobrogea Participarea femeilor scoţiene la operaţiunile militare din 1916 şi prezenţa lor la Medgidia (galerie foto)

26 Sep 2018 1063

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Emilian Popescu - „Epoca lui Adrian V. Rădulescu nu va putea fi depăşită uşor“ (galerie foto)

26 Sep 2018 801

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 823

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (III) Inaugurarea din 1909, distrugerile din Primul Război Mondial şi primele refaceri

25 Sep 2018 884

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Vasile Sârbu - „Adrian V. Rădulescu a fost un foarte bun patriot“ (galerie foto inedită)

25 Sep 2018 852