Invitati

#citeşteDobrogea „Industria“ Dobrogei aşa cum era la 1900. Judeţul Constanţa (I)

La 1900, Dobrogea intrase pe calea modernizării. Fusese construit Podul de la Cernavoda, iar Portul Constanţa era în plin proces de realizare. Deci, calea spre dezvoltarea industriei locale era deschisă, deşi oraşele şi satele dobrogene sufereau, în continuare, de un fel de conservatorism oriental. Aceasta şi pentru că, în ciuda realizării unei infrastructuri, economia Dobrogei nu era deloc diversificată, iar îndeletnicirile tradiţionale parcă începeau să nu se mai „poarte”, acestea venind în competiţie cu importurile.


 
Termenul de „industrie” aşa cum îl înţelegem şi îl vedem azi pare a nu avea nimic de-a face cu cel folosit în 1900. Atunci, în „industrie”, se încadrau, de fapt, morile, carierele, fabrici, de mici dimensiuni, de postav, de spirtoase, de ţesut, de cărămidă etc. O imagine a „industriei” Dobrogei este expusă ministrului Comerţului şi Industriei de preşedintele Camerei, Ion Berberianu, şi de secretarul acesteia, E. Nicolaescu. În acest articol prezentăm situaţia oraşului Constanţa:
 

Oraşul Constanţa

 
Acest oraş se presintă din punct de vedere industrial foarte slab, deoarece majoritatea locuitorilor întreprinde numai Comerciul.
Industriile ce există astăzi sunt: 1 fabrică de ţesut, 1 de macaroane, 1 de făină, 1 de basalt, 3 de cărămidă, 1 de săpun, din causa crisei în aceste fabrici actualmente nu sunt lucrători, mai există şi 1 fabrică de apă gazoasă, 1 de frânghii, 1 de bere care au câte 5 lucrători, apoi o fabrică de gaz (Steaua României) care are 127 lucrători şi 5 mori din cari 1 cu aburi şi 4 cu vânt, producţiunea anuală a acestor mori, nu se poate şti actualmente căci nu au ce măcina; aproximativ în trecut a produs 30 000 lei
Industriile ce au existat în trecut a fost numai o tăbăcărie.
Industriile ce s-ar putea înfiinţa sunt: 1 tăbăcărie, 1 fabrică de postav şi 1 fabrică de săpun special.
 

Plasa Constanţa

 
De la sub-prefectura acestei plăşi ne primind încă datele necesare de şi le-am solicitat în mai multe rânduri, rămâne a vă comunica starea economică acestei plăşi, atunci când vom poseda acele ştiinţe.
 

Plasa Hârşova

 
Această plasă din punctul de vedere industrial este cu totul înapoeată, de oare-ce majoritatea populaţiunei se ocupă numai cu plugăria şi creşterea vitelor, şi chiar industria casnică de altă dată şi în stare primitivă, a încetat aproape cu desăvârşire şi populaţiunea rurală astăzi întrebuinţează mai mult ţesături străine pentru îmbrăcămintea lor. Numai în comunele în care populaţiunea este exclusiv română femeile se ocupă cu ţesutul pânzei de casă pentru albituri şi scoarţe , însă nu ca industrii ci numai pentru trebuinţele lor proprii.
În această plasă ca industrii sunt:
 
În oraşul Hârşova, o fabrică de ţiglărie înfiinţată de d-l Duţu Papuc în anul 1899, la care lucrează un număr de 50 lucrători. Această industrie este de cea mai mare importanţă, de oare-ce ţiglăria pentru învelitul caselor presintă avantage din toate punctele de vedere atât ca hygienă cât şi ca soliditate.
 
În comunele Calfa şi Gârliciu esistă câte o maşină de scărmânat lână. Aceste maşini produc aproximativ până la lei 200 anual şi se întrebuinţează la ele numai câte doi lucrători. Asemenea în comuna Calfa se află o fabrică de limonadă şi apă gazoasă, la care se întrebuinţează doi lucrători.
 
În comuna Dăeni există o moară de aburi la care se întrebuinţează 3 lucrători şi produce anual lei 1200. În comuna Hârşova şi Topal există vărării şi exploatări de carieri de piatră, însă pe o scară foarte limitată.
 
La comuna Saraiu există o moară de aburi a d-lui N. Oancea cu 3 perechi petre de măcinat, având şi site pentru cernut făina. Tot în localul moarei este şi o piuă pentru bătut abale şi un dărac pentru scărmănatul lânei, puse în mişcare de o locomotivă cu putere de 16 cai. Moara are un venit anual de lei 3000, piua 4000 lei şi daracul 200 lei. La această moară se întrebuinţează 1 mecanic, 2 fochişti şi 7 lucrători.
 
În comuna Șiriu există două mori cu aburi ale d-lor Fraţi Belu şi a d-lui Ion V. Tomoşoiu pe lângă care sunt alăturate şi maşine de dărăcit lână, piuă pentru bătut postavuri şi maşină pentru fabricarea uleiului. La moara d-nilor Fraţi Belu se întrebinţează nouă lucrători şi produce anual un venit de 3000 lei iar a d-lui Ion V. Tomoşoiu se întrebuinţează 3 lucrători şi produce un venit de 1500 lei.
 
La comuna Urumbei există asemenea o moară cu aburi având două petri, un dărăcitor de lână şi o maşină de fabricat uleiu, la care se întrebuinţează un număr de patru lucrători şi produce anual între 4000-6000 lei. În această plasă în trecut n-a existat alte industrii de cât industria casnică pentru ţesutul pânzei de casă cu resboaie de tot primitive.
 
Industriile ce s-ar putea înfiinţa sunt: La comunele de pe malul Dunărei, şi mai ales la Hârşova s-ar putea înfiinţa spălătorii sistematice pentru spălarea lânei de oae înainte de a se esporta, de oare-ce după cum se esportă acum într-o cantitate destul de însemnată însă în stare brută, este foarte depreciată pe pieţele străine.
 
La comunele Hârşova şi Topalu s-ar putea înfiinţa fabrici de ciment, de oare-ce acestea sunt singurele localităţi, unde se găsesc piatră specială acestei fabricaţiuni şi de unde-şi procură asemenea materiale fabrica de ciment din Brăila. Asemenea s-ar putea înfiinţa fabrici de ţesături pentru fabricarea abalelor şi a postavului ce întrebuinţează populaţia rurală pentru îmbrăcăminte, precum şi pentru fabricarea pânzei, pentru albituri.
 
Este mult de dorit ca să se înfiinţeze cîte-va ateliere de răsboaie Elveţiene, ast-fel că pe de o parte femeile din comunele rurale în timpul iernei ar fi ocupate şi ar avea şi un profit, iar pe de alta s-ar deprecia pânzeturile şi stămburile străine cari sunt vândute în ţară la noi, faţă cu valoarea lor intrinsecă cu preţuri exorbitante.
 

Plasa Silistra-Nouă

 
Această plasă lasă foarte mult de dorit în privinţa industriei, de oare-ce majoritatea locuitorilor se ocupă cu agricultura. În cuprinsul plasei ca industrii sunt: În comunele urbane Ostrov şi Cusgun sunt două fabrici de apă şi limonadă gazoasă, fie-care din aceste fabrici întrebuinţează câte 4-5 lucrători, cea din ostrov aduce un venit anual aproximativ un venit de 4000-5000 lei iar cea din Cusgun un venit anual de 1000-2000 lei.
 
În comuna Dobromir, se află o fabrică primitivă de ţesături din păr de capră care fabrică traiste, pături pentru cai şi un fel de preşuri de aşternut prin case şi în căruţe, la această fabrică se întrebuinţează anual 9-10 lucrători, aducând un venit anual de 3500-4500 lei.
 
În comunele Gârliţa, Oltina, Beilicu, Dobromir, Cuzgun, Ghiuvengea, Canlia, Ostrov, Almalău, Asarlâc, Bairam-dede şi Lipniţa, există 14 mori cu aburi pentru măcinat diferite ceriale, aceste mori întrebuinţează câte 405 lucrători anual, aducând un venit anual fiecare de 2000-3000 lei, afară de aceste, mai sunt 35 mori de vânt şi 8 mori de apă la care lucrează proprietarii lor. Morile de vânt produc anual fie-care 100-200 lei iar cele de apă produc 300-400 lei.
 
Industriile ce au existat în trecut a fost 2 mori cu aburi în comunele Parachioi şi Lipniţa, morile de vânt şi apă menţionate mai sus şi industria casnică pentru ţesutul pânzei de casă cu răsboaie de tot primitive. Industriile ce s-ar putea înfiinţa sunt: În oraşul Ostrov o fabrică de coniac şi spirtoase, acestea în vederea podgoriilor ce se află în plasă. În comuna Oltina, o fabrică de postav, căci în cuprinsul plăşei se produce mare cantitate de lână. În comuna Gârliţa, o fabrică de var hidraulic, var alb şi ciment, fiind că în această comună esistă multe carieri de piatră specială.
 

Plasa Mangalia

 
Această plasă din punctul de vedere industrial este înapoeată din causa că locuitorii se ocupă în genere cu plugăria şi creşterea vitelor. Industriile ce esistă în cuprinsul plăşei sunt: În comunele Agemler, Azaplar, Cara-omer, Cazil-murat, Chiragi, Enghez, Edilchioi, Gherengec, Mangalia, Musurat, Osmancea, Osman-facă, Sarighiol, Tatlageac, Topraisar şi Tusla, esistă 62 mori de vânt, care conduse de patronii lor produc de la 4-500 lei anual.
 
În comunele Cavaclar, Chiragi, Musurat Osman-facă şi Sarighiol se află 5 mori cu aburi, care întrebuinţează fie-care câte un mecanic şi 4 lucrători, producând anual de la 2-3000 lei. La comunele Osmancea şi Sarighiol, există 2 mori cu cai care conduse de patronii lor, produc fie-care 300 lei anual. În comuna Mangalia, se află o fabrică de apă gazoasă cu un singur lucrător şi patronul, producând de la 1500-2000 lei anual.
La comuna Musurat esistă o fabrică de uleiu cu u singur lucrător care produce 500-600 lei anual şi 1 piuă de bătut postav, producând anual lei 600-700. În comuna Sarighiol, se află 1 fabrică uleiu, cu un singur lucrător care produce anual 600-700 lei.
 
Industriile ce au esistat în trecut n-a fost altele decât că populaţia eterogenă a plăşei, se ocupa cu creşterea viermilor de mătase, cu stupăria albinelor, cu ţesutul borangicului, a bumbacului şi a lânei, dar toate acestea încetul cu încetul au fost părăsite şi înlocuite cu plugăria şi creşterea animalelor, care astă-zi nu le produce mai nimic.
 
Industriile ce s-ar putea înfiinţa sunt:
Această plasă fiind lipsită cu totul de pâraie şi râuri nu se poate înfiinţa alte industrii de cât fabrici de var, de olărie, de cărămidă şi în special a se planta terenuri întregi cu duzi (aguzi) pentru a se cultiva viermi de mătase şi stupăria albinelor, reînoindu-se astfel aceste ramuri de industrie care în trecut făceau fală locuitorilor plăşei.
 
Plasa Medgidie
Această plasă din punctul de vedere industrial este lipsită cu totul, căci locuitorii se ocupă numai cu plugăria.
 
Industriile ce esistă pe cuprinsul plăşei sunt:
În comuna urbană Medgidia, 2 mori cu aburi pentru măcinat făina, având fie-care câte 3 lucrători şi producând anual ambele de 16-20000 lei, 2 fabrici de apă gazoasă întrebuinţând fie-care câte 2 lucrători şi producând anual ambele de la 2-4000 lei, 1 tăbăcărie, 1 cărămădărie şi 3 ateliere de dărăcit lâna.
 
La comuna urbană Cerna-voda, 1 moară cu aburi în care se fabrică făină de mai multe calităţi întrebuinţând 1 mecanic, 1 fochist, 1 comptabil şi 8 lucrători, producând anual 20000 lei şi o fabrică de apă gazoasă. Astă-zi se construeşte în această localitate 2 fabrici, una de ciment cu derivatele lui şi alta pentru destilaţiunea petroleului asemenea cu derivatele lui, cea d-întâiu va avea aproximativ 200 lucrători, iar cea de a doua 40 lucrători. La construcţia acestor fabrici se lucrează cu multă activitate şi funcţionând de sigur va produce mult.
Industriile ce au esistat în trecut n-a fost decât o mare fabrică de spirt în comuna Cerna-voda care a ars în 1876 şi nu s-a mai înfiinţat.
Industriile ce s-ar putea înfiinţa sunt:
La comuna urbană Medgidia o fabrică de săpunărie şi lumânărie şi o fabrică de confecţionat postavuri, fiind-că în această localitate se face mare comerciu cu lână.
 
În comuna urbană Cerna-vodă ori-ce industrii căci această comună este punctul care oferă cele mai mari avantage, ori-căror fabrici care s-ar instala aici. La Cerna-voda se pot transporta ori-ce fel de mărfuri în ori-ce colţ al lumei cu preşurile cele mai convenabile atât pe Dunăre cât şi cu calea ferată Constanţa, şi afară de acestea dacă magaziile din Cerna-voda şi maşinăriile instalate şi cumpărate de guvern de la societatea Engleză, când a luat provincia Dobrogea, s-ar repara radical şi dacă s-ar construi un basin, să aibă unde adăposti vasele, şi dacă actualul tarif al mărfurilor brute pe linia ferată locală Cerna-voda-Constanţa s-ar mai reduce, căci după cum este acum este prea împovărător comerciului, Cerna-voda ar deveni un debuşeu al produselor din ţara noastră şi ţările limitrofe, destinate a se espedia pentru Orient şi în acelaş timp s-ar găsi în permanenţă aici un stoc de mărfuri cu care să se alimenteze portul Constanţa la vreme de trebuinţă, de oare-ce transporturile pe apă cu vasele navigabile, e incontestabil că-i mai eftin mult, decât cu C.F. prin urmare ori-ce comerciant care ar încărca cereale din Turnu-Severin, Giurgiu etc. pentru Orient dacă ar găsi la Cerna-voda adăpost, descărcători sistematici cu elevatorii etc. şi un preţ mai convenabil pe linia ferată Cerna-voda Constanţa n-ar avea ce căuta pe la Brăila, Galaţi şi de acolo la Sulina pentru a plăti comisiunei Europene taxe de cheeagiu sau tonagiu exorbitante perzând şi timp de 4-5 zile şi ar face descărcări la Cerna-voda, aducând foloase statului şi comunei, contribuind tot-odată şi la desvoltarea portului Constanţa şi care este imposibil a se alimenta numai cu transporturile de pe C.F. directă. S-ar mai putea înfiinţa în această comună, o pepinieră de duzi, pentru creşterea gândacilor de mătase, fiind-că are pământul bun din cel deposedat de la locuitorii care n-au fost urmăritori cu plata ratelor de rescumpărare; iar în ostrovurile (insulele) ‹‹Hinog›› şi ‹‹Traiană›› Stupeni, Model pentru creşterea albinelor.
(…)
p. Preşedinte I. BERBERIANU.
Secretar, E. NICOLAESCU”
 
Despre Lavinia Dumitraşcu
 
Lavinia Dacia Dumitraşcu s-a născut la Constanţa pe data de 9.12.1966. A fost atrasă, în clasele generale, de gimnastică, a scris poezie, a frecventat cenaclurile constănţene, a publicat în reviste literare şi a luat premii. A ales însă istoria pentru că era fascinată de modul în care scotocea tatăl său, regretatul Gheorghe Dumitraşcu, prin arhive şi biblioteci pentru a „dezgropa“ ceea ce era îngropat şi uitat. A activat ca lector asociat la Universitatea „Ovidius“ Constanţa - Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, iar anterior, ca preparator/lector univ. în cadrul Universităţii „Andrei Şaguna“ din Constanţa. Din 2005 şi până în prezent este muzeograf 1 A în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. 
 
Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea Dintre eroii necunoscuţi ai urbei constănţene. Chimistul Mircea Berberianu (1885-1917) - erou al Primului Război Mondial


 


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea „Industria“ Dobrogei așa cum era la 1900. Județul Tulcea (II)

16 Jun 2019 1371

Comercianţi ai Dobrogei Familia Frangopol şi Lascăr Lascaridis (galerie foto)

30 Jan 2019 1534

Revista presei locale

24 Oct 2018 560

Mocanii care au devenit mari proprietari, crescători de animale, comercianţi, „industriaşi“, dezvoltând Dobrogea

02 May 2018 4097

#citeşteDobrogea Industria cândva prosperă a Dobrogei versus penuria zilelor noastre. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

19 Jan 2018 1460

#citeşteDobrogea Căile ferate de altădată... cu ele am rămas! Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Jan 2018 5434

#citeşteDobrogea Cu nostalgie, despre industria dobrogeană. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța

02 Jan 2018 4981

Uups! Miza adevarata - un alt proiect eolian ce se va construi in Cogealac

27 Aug 2010 881