„Bombă“ de la judecătorii din București legată de Dosarul Retrocedărilor din Constanța!

• Oricare va fi decizia pe care Tribunalul București în cauză, la finele procesului, ea va putea fi atacată la instanța superioară de către părțile care se declară nemulțumite.

Procesul pentru recuperarea a aproape 50 de terenuri din Dosarul Retrocedărilor din Constanța va continua în Capitală, au decis judecătorii Tribunalului Constanța!
 
Dosarul fusese suspendat de către Tribunalul București însă la finele săptămânii trecute, judecătorii au aprobat cererea de repunere pe rol formulată în cauză, termenul stabilit pentru reluarea judecății fiind în luna ianuarie 2023.
 
Părțile din proces urmează să fie citate pentru înfățișarea din 19 ianuarie 2023, de la ora 11.00, la Secția a V-a Civilă a Tribunalului București.
 
Amintim, răspunsul privind solicitarea de repunere pe rol a dosarului era așteptat încă din luna septembrie, judecătorii amânând de mai multe ori pronunțarea asupra cererii.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, este vorba despre dosarul cu indicativul 25579/3/2020 și obiect „constatare nulitate act juridic“, fiind vizate 49 de terenuri din Constanța, tranzacționate între diferiți „actori“ ai Dosarului Retrocedărilor ori între apropiați ai acestora.
 
La sfârșitul lunii aprilie 2022, instanța a decis suspendarea procesului, dosarul rămânând astfel în stand-by timp de mai bine de jumătate de an.
 
Procesul îi vizează pe o parte dintre protagoniștii de top ai retrocedărilor din timpul administrației Radu Mazăre.
 
Amintim, în cauză, la finele lunii aprilie 2022, Tribunalul București a decis suspendarea procesului, măsura fiind dispusă ca urmare a faptului că „reclamanta (nr., Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța) nu a complinit integral obligaţia stabilită în sarcina sa prin Încheierea de la termenul din 24.02.2022, respectiv de a arăta în concret înscrisurile care dovedesc calitatea de proprietar şi justifică calitatea în cauză“, după cum se arată în Încheierea de suspendare din 28 aprilie 2022.
 
Acum, în Încheierea de pronunțare de săptămâna trecută se arată că instanța „repune cauza pe rol şi stabileşte termen pentru reluarea judecăţii la data de 19.01.2023, F16, sala 101, ora 11:00, pentru când se vor cita părţile“.
 
Municipiul Constanța le-a cerut judecătorilor să constate nulitatea absolută în legătură cu actele de tranzacționare a terenurilor, în baza deciziei definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauza penală nr. 6536/2/2008, devenită cunoscută generic drept Dosarul Retrocedărilor.
 
Ce s-a solicitat în cauză
 
Potrivit Biroului de presă al Primăriei Constanța, în dosarul civil se solicită constatarea nulității absolute privind tranzacțiile ce vizează 49 de terenuri, solicitarea fiind formulată în baza Deciziei penale 32/2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
 
Pârâți în cauză sunt Georgică Giurgiucanu (condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Mihai Camboianu (condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Cristian Borcea (condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Mihaela Mariana Bocea, Dragoș Emil Săvulescu (de asemenea, condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Rodica Cristina Ghionea (Săvulescu), Virgil Călina, dar și compania Habitat și Ambient (vizată de Dosarul Retrocedărilor).
 
La rândul său, pentru Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a fost încuviințată în principiu, la un termen anterior, cererea de intervenție voluntară principală.
 
A fost respinsă, însă, o cerere similară formulată de Banca Națională a României.
 
La rândul său, și Administrația Națională Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a formulat o cerere de intervenție în proces, însă, de asemenea, cererea a fost respinsă.
 
Oricare va fi decizia pe care Tribunalul București în cauză, la finele procesului, ea va putea fi atacată la instanța superioară de către părțile care se declară nemulțumite.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Procurorul care a instrumentat Dosarul Retrocedărilor din Constanța se pensionează