Teren din Dosarul Retrocedărilor Curtea de Apel explică de ce Apele Române nu pot revendica 500 mp din cartierul Faleză Nord! (MOTIVARE)

• Două instanțe din Constanța au ajuns la concluzia că ANAR-ABADL nu avea calitatea cerută de lege pentru a deschide procesul de recuperare a terenului despre care reclamanții spun că este faleză.

Un teren de 500 de metri pătrați se află în centrul unui proces civil în care Apele Române revendică terenul pentru care Primăria Constanța și-a intabulat dreptul de proprietate în 2019, după ce l-a recuperat de la compania Holland Development Group SA, ca urmare a deciziei definitive din Dosarul Retrocedărilor.
 
Cazul a ajuns acum la Curtea Supremă, după ce două instanțe din Constanța au ajuns la concluzia că ANAR-ABADL nu avea calitatea cerută de lege pentru a deschide procesul de recuperare a terenului despre care reclamanții spun că este faleză.
 
Dosarul are indicativul 10426/212/2020, iar reclamant este Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral.
 
Pârâți sunt Municipiul Constanța prin Primar, Consiliul Local Constanța și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, iar Tănase Cușu este intervenient.
 
La Curtea de Apel Constanța, cazul s-a aflat, potrivit datelor noastre, în atenția magistraților Geta Cristina Gheorghe și Adriana Ioana Sincu Badea.
 
La mijloc, sunt 500 mp, situați pe strada Ion Rațiu din Faleză Nord, lângă PA5, lot 3, teren pentru care Primăria Constanța și-a intabulat dreptul de proprietate în 2019, după ce l-a recuperat de la compania Holland Development Group SA, ca urmare a deciziei definitive din Dosarul Retrocedărilor.
 
Apele Române pierduseră procesul și la Tribunal, judecătorii acestei instanțe fiind primii care au respins acțiunea ca fiind promovată de o persoană care nu avea calitatea procesuală cerută de lege pentru a deschide procesul.
 
În motivarea Hotărârii 1633/2023, judecătorii de la Tribunal arătaseră, printre altele, că „nu orice teren abrupt sau doar în pantă, aflat în vecinătatea mării, este o faleză“.
 
Ulterior, Curtea de Apel a schimbat în parte prima sentință și a explicat, în motivarea Hotărârii 255/2023 ajunsă acum în atenția Curții Supreme, de ce Apele Române nu puteau formula acțiunea în revendicare.
 
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța că „inventarierea bunurilor din domeniul public este o obligație legală a autorităților/instituțiilor publice și implică operațiuni tehnice concrete, de identificare, măsurare și delimitare a configurației acestora, care coroborat cu dispozițiile legale ce atribuie apartenența bunurilor la domeniul public ar conduce la dovedirea neechivocă a dreptului de proprietate publică“.
 
„În absenţa unor astfel de proceduri, care să aibă drept finalitate identificarea limitelor materiale ale imobilului aparţinând domeniului public al statului, situaţia juridică nu se poate stabili printr-o trimitere la sensul comun al termenilor sau prin expertiza judiciară“, conform Curții de Apel.
 
În continuare, judecătorii au spus că „în legătură cu această din urmă probă, cu care apelanta-reclamantă ANAR-ABADL a urmărit dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului revendicat prin dovedirea apartenenței acestuia la categoria «faleză», ce intră, potrivit legii, în sfera domeniului public al statului, Curtea apreciază că nu i se poate da forța probantă absolută, propusă de apelantă“.
 
„Astfel, concluzia expertului la primul obiectiv trasat de instanță a fost aceea că în zona expertizată au existat până în anii 1952 faleze în stare naturală, iar ulterior acestui moment zona a fost modificată prin lucrări antropice de consolidare, stabilizare, amenajare și sistematizare verticală, parțial fiind introdusă în perimetrul construibil“, a spus Curtea de Apel.
 
„Prin urmare, concluzia expertului nu este una neechivocă, de apartenență a bunului expertizat la categoria «faleză» ce formează obiect al domeniului public, forța probantă a expertizei fiind cu atât mai mult diminuată în contextul dispozițiilor normative citate anterior, referitoare la procedura de inventariere a zonei costiere și delimitare a vecinătăților bunurilor situate în această zonă, față de autoritățile publice locale“, conform Curții de Apel.
 
„În concluzie, cât timp nici apelanta-reclamantă, nici apelantul-intervenient nu au dovedit, prin depunerea înscrisurilor și a documentației tehnice specifice, limitele materiale ale bunului revendicat, care să confirme nu doar apartenența acestuia la domeniul public, dar și exercitarea dreptului de proprietate publică asupra sa, Curtea apreciază că nu a fost justificată calitatea procesuală activă a celor doi apelanți, soluția primei instanțe fiind cea corectă însă cu motivarea expusă în apel, care înlocuiește considerentele de fond“, au conchis judecătorii de la Curtea de Apel Constanța.
 
Dosarul a fost recent înregistrat pe rolul Secției I Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României.
 
Cazul se află în procedura de filtru, urmând să fie ulterior repartizat aleatoriu unui complet de judecată, pentru a se stabili data primei înfățișări în recurs.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Curții Supreme
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Consiliul Local Constanța, recurs contra Arhipiscopiei Tomisului pentru terenul de la Catedrala Eroilor! Dosarul, amânat