Dosarul Retrocedărilor Administrația Chițac, demers de aproape 3 milioane de dolari! Înalta Curte s-a retras pentru deliberări!

• Dosarul are indicativul 2512/118/2021 și este cu atât mai important cu cât, în apel, judecătorii Curții de Apel Constanța au concluzionat că acțiunea municipalității nu ar fi prescrisă, cum apreciase, în primă instanță, Tribunalul Constanța.
• Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă a României, a anunțat că pronunțarea verdictului definitiv va avea loc la data de 29 ianuarie 2024.

Emoții la Înalta Curte de Casație și Justiție a României pentru protagoniștii Dosarului Retrocedărilor din Constanța!
 
Judecătorii Curții Supreme s-au retras pentru deliberări într-unul dintre procesele deschise de administrația Vergil Chițac pentru recuperarea prejudiciilor calculate pentru unul dintre cazurile de retrocedare, suma ridicându-se la circa 2,8 milioane de dolari.
 
Dosarul are indicativul 2512/118/2021 și este cu atât mai important cu cât, în apel, judecătorii Curții de Apel Constanța au concluzionat că acțiunea municipalității nu ar fi prescrisă, cum apreciase, în primă instanță, Tribunalul Constanța.
 
În dosar, reclamantul este Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac.
 
Lista pârâților este deschisă de Radu Ștefan Mazăre și continuă cu Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Nicușor Daniel Constantinescu, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Cristian Talpău și Niculae Nejloveanu.
 
Ieri, 16 ianuarie 2024, judecătorii Secției I Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție au analizat recursurile declarate în cauză de către pârâți împotriva deciziei Curții de Apel Constanța, favorabilă municipalității.
 
Judecătorii de la Înalta Curte au anunțat la finalul dezbaterilor că propunțarea unei soluții va avea loc la data de 29 ianuarie 2024.
 
Decizia pe care o va lua în cauză Curtea Supremă va fi definitivă și nu va mai putea fi atacată.
 
La Curtea Supremă, cazul se află în atenția Completului nr. 5 NCPC al Secției I Civile, format din magistrații Eugenia Pușcașiu, Adina Georgeta Ponea și Maricel Nechita.
 
Amintim, în acest dosar, municipalitatea a ridicat pretenții de 2.857.475,00 dolari, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând prejudiciu cauzat patrimoniului UAT Constanţa într-unul dintre cazurile de retrocedare din Dosarul Retrocedărilor.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, Tribunalul Constanța a respins acțiunea municipalității, apreciind că este tardiv formulată, după împlinirea termenului de prescriere.
 
Curtea de Apel Constanța a decis, însă, rejudecarea, motivând că acțiunea nu ar fi prescrisă.
 
Decizia Curții de Apel a fost atacată la Înalta Curte, iar acum se așteaptă decizia Curții Supreme.
 
În Hotărârea 40/2023, Curtea de Apel din Constanța arătase că „reclamantul (nr., UAT Municipiul Constanța prin Primar) nu putea acţiona până la data la care instanţa penală a stabilit răspunderea pârâţilor pentru săvârşirea unor infracţiuni şi a dispus anularea deciziilor de retrocedare, nu doar pentru că nu se poate prezuma că reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea, dar şi pentru că, până la acel moment, acesta nu ar fi putut dovedi o faptă ilicită, însuşi temeiul răspunderii delictuale“.
 
Judecătorii din Constanța precizaseră că „mai mult, solicitarea Parchetului de constituire ca parte civilă în cauză nu a fost transmisă organului competent al reclamantului“.
 
„Astfel, persoana juridică îşi exprimă voinţa şi acţionează prin intermediul organelor sale care au competenţă în acest sens iar nu prin intermediul oricărui organ al său. Iniţial, solicitarea Parchetului a fost comunicată primarului Municipiului Constanţa, inculpat în cauză, care a transmis-o consiliului local, acesta exprimând un punct de vedere în sensul că nu se poate constitui parte civilă întrucât nu cunoaşte dacă există sau nu vreun prejudiciu în lipsa unui raport de expertiză independent“, potrivit Hotărârii 40/2023.
 
„Or, potrivit art.36 din Legea nr.215/2001, aplicabilă în perioada relevantă, consiliul local avea anumite atribuţii clar stabilite. Între acestea nu se regăsea şi reprezentarea unităţii administrativ teritoriale în faţa instanţelor de judecată şi urmărirea reparării prejudiciilor aduse patrimoniului acestuia prin acţiuni în justiţie. Dimpotrivă, potrivit art. 62(1) din Legea nr.215/2001 această atribuţie revenea primarului“, conform hotărârii.
 
„Ca urmare, reclamantului nu i-a fost adus la cunoştinţă de către ####### cuprinsul dosarului penal constituit prin intermediul unui organ competent să declare constituirea ca parte civilă şi reprezentarea în faţa instanţei, aşa încât nici din acest punct de vedere nu se poate reţine că reclamantul, ca persoană juridică, ar fi cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea“, au spus judecătorii Curții de Apel, hotărând astfel rejudecarea cazului.
 
Acum, rămâne de văzut care va fi decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Primăria Constanța, victorie uriașă la Tribunalul București! Sunt vizați mii de metri pătrați din Dosarul Retrocedărilor. Primăria primește peste 360.000 de lei cheltuieli de judecată (MINUTA)