#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Despre monumentul soldaților francezi decimați de holeră la Constanța

Fin observator al urbei noastre de-acum un secol și mai bine, publicistul Ioan Adam se oprește în monografia „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” asupra unui monument prea puțin cunoscut de actualele generații. Prilej pentru cotidianul ZIUA de Constanța de a-l readuce în atenție printr-un fragment care se dorește o invitație la redescoperirea valorilor locale.

„În cimitirul vechiu al oraşului, printre crucile înegrite şi alegoriile funerare de marmură, se înalţă mai în fund Monumentul Francez, tăiat într'o prismă simplă de granit.

Inscripţiunea se poate citi de departe:

«La France

a ses

Soldats morts

pour

la Patrie

1854-1855».

Mormântul acesta colectiv, de pe care se ridică uşor şi trist numai piatra solitară a monumentului, stă singur şi părăsit, ca o filă ruptă şi pierdută dintr'o carte cu povestiri eroice.

Dacă te cobori în cavou, ţi se înfăţişează un tablou macabru: O piramidă de capete, cu baza largă, se înalţă straniu în mijlocul grotei reci. Din mulţimea ochilor goliţi, s'au plini cu ţărână putredă, se îndreaptă par'că fiori de moarte, cari te pironesc şi te înghiaţă. Gurile ştirbite şi îndopate de pământ, rânjesc prin restul dinţilor galbeni, de toată svârcolirea dintre oameni şi rătăcirea din lume. Alături, într'un singur sicriu bogat, ca într'un coşciug al împăcărei, stau închise celelalte rămăşiţi şi sfărămături ale osemintelor adunate.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Pe pereţii cavoului sunt atârnate coroane mucigăite, cu panglici umede, pe care abea se mai discifrează inscripţiunile.

Cum a putut un singur mormânt, să închidă atâta viaţă tânără, cu toate avânturile şi speranţele celor îngropaţi aici?

Rămăşiţele acestea triste, sunt osemintele soldaţilor francezi, decimaţi de holeră la Constanţa, în timpul războiului Crimeei, mai înainte de-a fi dat ochi cu duşmanul.

Diviziunile franceze cari au demonstrat atunci în Dobrogea, au fost greu încercate de soartă. Coloana generalului Espinasse, mai ales, aceea care înaintase mai mult, a fost cea mai grozav lovită de flagel. Soldaţii francezi muriau cu grămada în toate părţile şi atunci în graba şi spaima acelor împrejurări, ambulanţa îi îngropa unde apuca. Cei cari au murit la Constanţa, au fosi: înmormântaţi pe malul mărei,· pe unde trece azi bulevardul Elisaveta”.