Ziua Dobrogei

#DobrogeaAcademică Acad. Nicolae-Victor Zamfir - „Profesorul Petre T. Frangopol a promovat Institutul de Fizică Atomică drept un reper pentru comunitatea academică din România“ (document)


Proiectul #DobrogeaAcademică - moment-reper pentru conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti: Academia Română - face parte integrantă din seria acţiunilor publicistice asumate de cotidianul ZIUA de Constanţa. Prin intermediul acestui proiect, la propunerea comunităţii tomitane, academicienii dobrogeni Petre T. Frangopol (membru de onoare al Academiei Române) şi Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române) vor primi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa, în cadrul unei şedinţe extraordinare ce va avea loc miercuri, 10 iulie, în sala Coriolan a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”.
 

 
Continuăm seria evocărilor celor două mari personalităţi prin vocea colegilor academicieni cu discursul acad. Nicolae-Victor Zamfir, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Fizice, director general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară, „Horia Hulubei” - Măgurele, susţinut cu prilejul şedinţei omagiale din 8 octombrie 2018, desfăşurată în Aula Academiei Române, la celebrarea celor 85 de ani împliniţi de prof. Petre T. Frangopol (publicat în revista „Academica“ a Academiei Române, nr. 10-11/2018).

 

Nicolae Victor Zamfir s-a născut la Braşov, la data de 25 martie 1952, într-o familie de intelectuali. Tatăl, absolvent al Academiei Comerciale din Braşov, a avut de-a lungul timpului diverse funcţii în administraţia de stat. Mama sa a fost învăţătoare. A absolvit Liceul „Andrei Șaguna” din Braşov (1971). În timpul liceului s-a remarcat ca olimpic la fizică. A urmat apoi Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o cu Diplomă de Merit (1971-1976). În urma rezultatelor obţinute a fost repartizat la Liceul „Ion Neculce“ din Bucureşti, unde a lucrat începând cu 1976. În 1978 a fost angajat prin concurs ca fizician la IFA (CV în secţiunea „Documente“).
 
„Anul viitor vom aniversa 70 ani de fizică la Măgurele (1949 - 2019) şi cu această ocazie elogiem cercetătorii de ieri şi de azi, dar şi tânăra generaţie care continuă efortul predecesorilor de a menţine ceea ce istoria a consacrat prin rezultate remarcabile, brandul IFA de la Măgurele, care se impune în continuare, cu prestigiu pe arena ştiinţifică naţională şi internaţională. Sunt aproape şapte decenii de împliniri de care a beneficiat şi beneficiază întreaga societate românească.
 
Profesorul Frangopol face parte din prima generaţie de cercetători care s-au dezvoltat împreună cu IFA şi care prin rezultatele sale s-a impus nu numai ca un creator la nivelul ştiinţei internaţionale, dar şi ca un ctitor de domenii noi în ştiinţa românească la nivelul celor din lume. IFA a însemnat de la începuturi fizica şi domeniile conexe şi subliniez această sintagmă care a constituit politica de bază a dezvoltării IFA de către creatorul ei, Acad. Horia Hulubei, directorul ei general la înfiinţarea institutului în 1956. Una din caracteristicile modului de conducere a Acad. Horia Hulubei a fost de la început sprijinul şi încrederea acordată tinerilor cu ajutorul cărora a creat şi dezvoltat IFA.
 
La IFA totul a început de la zero. În această situaţie, tinerii angajaţi, investiţi cu încredere trebuiau să înveţe singuri, citind cât mai multă literatură de specialitate la biblioteca IFA, excelent dotată. Mai mult, se impunea să deprindă noţiuni de proiectare ale laboratoarelor aflate pe planşetele inginerilor constructori în care trebuiau să lucreze, altfel spus, dotarea şi cu aparatură şi utilaje din ţară şi din import pentru dezvoltarea şi în România a unor condiţii de a efectua o cercetare ştiinţifică de vârf, aşa cum se realiza în alte ţări.
 
Profesorul Frangopol, imediat după absolvirea în 1956 a Politehnicii din Iaşi, a fost admis la cursurile post-universitare de Radiochimie şi aplicaţii ale tehnologiilor nucleare, timp de 1 an de zile la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti. După absolvirea cursurilor, cu examene semestriale şi laboratoare, a fost angajat la IFA, unde a avut exemplul Academicianului Hulubei, care la începutul stagiului său de Ph.D. în Franţa, la Prof. Jean Perrin, cu răbdare, a învins rând pe rând greutăţile ce i s-au ivit, afirmând cu prilejul aniversării sale la Academia Română la împlinirea vârstei de 70 ani, că „este măgulitor pentru noi, ca români, că tinerii noştri sunt foarte capabili atunci când le pui condiţii bune la îndemână”.
 
Prof. Hulubei a subliniat încă de la începutul reîntoarcerii sale în ţară în 1938 că dezvoltarea celorlalte domenii ale ştiinţei sunt fundamental legate de progresele fizicii şi chimiei. De aceea a acordat dezvoltării ştiinţelor chimice la IFA aceeaşi importanţă ca fizica şi celelalte domenii. În cadrul IFA au fost înfiinţate trei laboratoare mari de chimie: cel de preparare a radioizotopilor la reactorul nuclear, de radiochimie şi de preparare a compuşilor organici marcaţi cu Carbon-14, Deuteriu, Tritiu, domenii inexistente în România.
 
Profesorul Frangopol a fost cel care s-a implicat de la început în proiectarea clădirii cu laboratoare unde urma să se înfiinţeze şi laboratorul de compuşi organici marcaţi unde urma să lucreze. Acesta avea nevoie de dotări specifice (nişe adecvate lucrului cu Carbon -14 şi tritiu, ecrane de protecţie, o ventilaţie corespunzătoare), dar şi de investigaţii necesare (aparatură, chimicale, sticlărie de laborator etc.). A învăţat din mers ştiinţa înfiinţării şi construirii unui laborator. Colegul său, azi Acad. A.T. Balaban, lucra şi la catedra de chimie organică a Politehnicii din Bucureşti, unde îşi pregătea susţinerea tezei de doctorat. Era şi el absolvent al cursurilor de Radiochimie şi Tehnologii nucleare pe baza cărora a fost angajat şi el la IFA. Amândoi au primit sarcina înfiinţării noului Laborator de compuşi organici marcaţi. După obţinerea titlului de doctor inginer, Prof. Balaban a fost numit in 1959 şeful laboratorului de compuşi organici marcaţi, care cu acest prilej a fost inclus în schema organizatorică a IFA. Profesorul Frangopol a fost ulterior numit şeful acestui laborator. Colectivele de chimie au promovat prin rezultatele lor, excelenţa în cercetarea originală românească.
 
Colectivul de chimie organică a compuşilor organici marcaţi a folosit pentru prima dată în cercetările de chimie în România metodele fizice atunci recent introduse datorită aparaturii construite la IFA de inginerii electronişti (rezonanţa magnetică nucleară - RMN, rezonanţa electronică de spin - RES, spectrometria de masă, spectrometria de infraroşu). Astfel, compuşii chimici noi preparaţi la Măgurele erau studiaţi cu aceleaşi mijloace fizice de investigaţie ca în ţările avansate din Vest. Lucrările ştiinţifice elaborate erau acceptate spre publicare în reviste internaţionale prestigioase de profil. Era o efervescenţă creatoare care situa pe tinerii chimişti de la Măgurele prin rezultatele lor apărute în revistele din vestul Europei în primele rânduri ale chimiei româneşti.
 
În 1958, când la IFA se construise pentru prima dată în România, spectrometrul pentru rezonanţă paramagnetică electronică, denumit şi rezonanţă electronică de spin (RES), Prof. Frangopol a fost solicitat de constructorii electronişti ai aparatului, ca împreună cu colegii săi, să le prepare pentru aparatul RES, un compus chimic organic DPPH (2,2-difenil-1- hidrazil) un radical organic liber stabil care nu se putea obţine pe cale comercială şi era folosit ca etalon în aparatul RES, construit în laboratorul de radiospectroscopie al IFA. Din această prestare de serviciu a preparării unui radical liber stabil, Profesorul Frangopol l-a transformat ulterior prin cercetările sale originale într-un domeniu de cercetare fundamentală la IFA, cu rezultate remarcabile publicate şi în reviste din vest, Journal of Organometallic Chemistry (SUA), Journal of Organic Chemistry (SUA) sau din Rusia, Izvestia Akademii etc. Aceste rezultate i-au adus o notorietate internaţională, lucrările fiind citate în cărţi de specialitate, subliniindu-se şi numele lui Petre T. Frangopol printre specialiştii bine cunoscuţi din întreaga lume ai acestui domeniu. Aceşti radicali liberi aveau şi numeroase aplicaţii practice: obţinerea de dozimetre chimice (culoarea se schimbă în funcţie de intensitatea dozei de radiaţii primite), markeri de spin cu aplicaţii în cercetări de biologie şi biofizică.
 
Trebuie menţionată şi eficienţa echipelor mixte de cercetători: fizicieni, electronişti etc. Exemplul anterior cu radicalul DPPH nu este singular. Merită semnalat şi un alt aspect important pentru IFA acelor ani: eliminarea importului de substanţe scintilante chimice organice, oxazolii. Acestea, încorporate în lichide sau materiale plastice, erau indispensabile în diferite cercetări de fizică şi tehnică nucleară. Sinteza acestor substanţe a fost realizată şi prin metode noi, originale, nedescrise în literatură. Rezultatele au fost publicate de Prof. Frangopol în reviste internaţionale din Anglia şi au fost brevetate. Titularul certificatului de autor nr. 44.437 din 17 mai 1961: Petre T. Frangopol.
 
În numărul omagial al revistei Revue Roumaine de Physique, noiembrie şi decembrie 1966, dedicat aniversării a 70 de ani a Prof. Horia Hulubei, articolele din sumar prezintă alături de cercetători români şi o serie de personalităţi ale ştiinţei mondiale (C.V. Raman, M. Louis de Broglie, Linus Pauling ş.a), dar şi o lucrare a chimiştilor de la IFA, care sub conducerea Prof. Frangopol se ocupau de o temă de cercetare fierbinte la nivel internaţional „Studiul radiolizei unei fracţiuni petroliere (româneşti) în reactorul de la IFA”, fracţiuni considerate alternative posibile ca moderatori şi agenţi de răcire pentru reactorii nucleari energetici. Tema a constituit la momentul respectiv o preocupare de interes internaţional în dezvoltarea reactorilor energetici.
 
Demn de semnalat este şi prepararea în 1960 a primei şarje de Iod -131 în România la Reactorul nuclear de la Măgurele. Folosirea radioizotopilor şi compuşilor marcaţi constituia la începutul anilor ’60 o politică prioritară pentru IFA. Trebuia să demonstreze că investiţia cu reactorul nuclear şi ciclotronul de la IFA pot şi trebuie să aducă şi venituri. Iodul -131 care se importa, era datorită folosirii în afecţiunile glandei tiroide, extrem de necesar în tratamentele medicale in România. La rugămintea prof. Hulubei, Profesorul Frangopol pune la punct la Reactorul Nuclear tehnologia de preparare a Iodului radioactiv -131 şi a reuşit să prepare prima şarjă de Iod -131 la standarde internaţionale, calitate atestată prin spectrometrie gama şi analize chimice standard. Lucrarea publicată în Revista de Chimie Bucureşti 12, 706 (1961) a fost tradusă în International Chemistry Eng. 2,357 (1962), care apare în SUA.
 
După efectuarea unor stagii postdoctorale în Canada şi SUA (1969 - 1971) şi o bursă Humboldt (1972), a urmat a doua perioadă de lucru la IFA (1974 - 1990), o perioadă dură pentru cercetarea ştiinţifică românească. Din nefericire, la cutremurul din 1977 laboratorul său a ars şi a fost distrus în totalitate. A început din nou să lucreze la construirea unui nou laborator, plecând din nou de la zero. În această a doua etapă profesorul Frangopol a participat la realizarea Centrului de Producţie Radioizotopi (CPR) al IFA de la faza iniţială (proiect, documentare) până la dezvoltarea de noi tehnologii de radiofarmaceutice şi radioizotopi. A dezvoltat o nouă linie tehnologică la CPR, liofilizarea, care a permis realizarea pentru prima dată în România a truselor radiofarmaceutice, de uz uman, ca produse de serie.
 
În această perioadă, preocupările de a obţine contracte economice, deci finanţate de ministere, pentru rezolvarea unor probleme din industrie, Profesorul Frangopol a dezvoltat proiecte noi de cercetare aplicativă, cu impact naţional şi internaţional, folosind dotarea cu aparatură a institutului, dar şi a tehnologiilor de preparare a unor compuşi marcaţi radioactivi existente la IFIN, noua denumire a IFA după reorganizarea institutului în 1976. A fost o perioadă foarte dură, atât pentru institute, dar şi pentru ştiinţa românească.
 
Voi menţiona două exemple:
Primul, un contract cu Ministerul Apelor prin Institutul Naţional de Cercetări Marine din Constanţa, premieră pentru radiobiologia românească: folosirea compuşilor organici marcaţi cu Carbon -14 preparaţi la IFA, pentru determinarea în premieră naţională şi internaţională a productivităţii primare a planctonului existent de pe litoralul românesc al Mării Negre, cercetare importantă pentru aprecierea producţiei piscicole. Rezultatele au constituit primele lucrări ştiinţifice de biologie marină românească care au apărut în reviste din Anglia şi Germania (Oceanologica Acta şi Marine Ecology) /4/15/ în 1981 şi 1984.
 
Al doilea exemplu, a fost deschiderea IFIN pentru un domeniu nou al ştiinţei contemporane pe care l-a dezvoltat în România cu grupul său de lucru de la IFIN-CPR, Biofizica şi Chimia biofizică, cu rezultate de prestigiu în colaborare cu colegi de la alte institute din Bucureşti, din ţară sau de peste hotare. La începutul anilor ’80 a fost iniţiat un program naţional de biofizică coordonat de IFIN în coordonarea profesorului Petre Frangopol, sprijinit prin contracte şi instituţii de către Centralele Industriei Medicamentelor, a Ministerului Industriei Chimice şi de fostul CNST (Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie) care au sprijinit un început decisiv în dezvoltarea biofizicii şi chimiei biofizice la IFA, dar şi în România. Ideea de bază a activităţii acestui program de cercetare a fost investigarea medicamentelor originale româneşti, care se vindeau peste hotare şi aveau nevoie de o atestare ştiinţifică dovedită experimental privind acţiunea componentelor chimice de bază a medicamentului la nivelul proteinelor. Rezultatele erau publicate în străinătate, în reviste de prestigiu internaţional, editate de American Institute of Physics (SUA) sau Elsevier (Olanda), urmare a unor conferinţe închise, realizate doar pe bază de lucrări invitate. În cei 12 ani cât a funcţionat acest program (1980 - 1992) au fost publicate peste 30 de lucrări în străinătate şi peste 65 de lucrări în reviste ştiinţifice din ţară, în numere speciale din Revue Roumanie de Biochimie, de asemenea erau prezente în conferinţe naţionale ale Programului organizate de IFIN la Iaşi, Cluj-Napoca şi Bucureşti. Rezultatele noi relevante, în literatura internaţională unde au fost publicate, constituie o contribuţie originală românească în domeniul markerilor spin, al radicalilor liberi şi la elucidarea modului de acţiune a unui grup de medicamente (anestezice locale, etc) la nivelul biomolecular. Se poate afirma că rezultatele publicate au impus biofizica de la IFA pe plan naţional şi internaţional.
 
Aş dori, de asemenea, să evidenţiez înfiinţarea Seminarului ştiinţific, mai întâi de biofizică, apoi multidisciplinar al IFIN, de către profesorul Petre Frangopol, cu invitaţi din România şi de peste hotare care îşi prezentau lucrările originale. A fost înfiinţată de profesorul Petre Frangopol şi prima publicaţie anuală de biofizică din România în limba engleză, Seminars in Biophysics, care a ajuns la vol. 6 în 1990, difuzată peste hotare în 1500 de exemplare.
 
Dintre numeroasele manifestări culturale pe care le-a organizat, menţionez cea prezentată de România literară nr. 51-52 din decembrie 2008: „prin strădaniile lui Petre Frangopol de la IFIN a avut loc la Măgurele în luna octombrie 2008 o manifestare închinată lui Slavici de la a cărui naştere s-au împlinit 160 de ani”. Au participat printre alţii, academicienii Eugen Simion şi Augustin Buzura. Sediul actual al IFA (IFIN) de la Măgurele se află pe domeniul de altădată al moşiei şi conacului Oteteleşeanu de la Măgurele, iar acolo a funcţionat la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX Institutul de fete „Oteteleşeanu” al cărui director a fost între 1894 - 1908 Ioan Slavici.
 
Nu în ultimul rând semnalăm şi organizarea de profesorul Petre Frangopol a unei Mese Rotunde la Mănăstirea Bârsana din Maramureş privind „Colaborarea ştiinţifică Horia Hulubei - Yvette Cauchois şi spiritualitatea maramureşeană” în 15 iunie 2015, care s-a bucurat de succes. Yvette Cauchois, colaboratoarea profesorului Hulubei în Franţa (1930 - 1938), prin testament a dorit să fie înmormântată la Mănăstirea Bârsana.
 
Ca o recunoaştere a contribuţiilor importante la dezvoltarea cercetărilor de biofizică, Prof. Petre T. Frangopol a primit premiul „Constantin Miculescu” al Academiei Române, iar IFIN i-a conferit diploma „Horia Hulubei” pentru contribuţia sa la dezvoltarea IFA şi IFIN.
 
În încheierea acestei prezentări, aş dori să menţionez modul excepţional în care profesorul Frangopol a promovat şi prezentat IFA ca simbol al cercetării ştiinţifice din România anilor `50, `60, `70, reper pentru întreaga comunitate academică din România şi pentru societatea românească. Cele peste 20 articole, cele mai multe în Suplimentul ALDINE al României Libere, constituie o dovadă incontestabilă a iubirii şi respectului faţă de instituţia care l-a format ca om de ştiinţă, a admiraţiei faţă de valorile promovate de ctitorii cercetării ştiinţifice de fizică din România.“
 
Sursa foto (Nicolae-Victor Zamfir): radioromaniacultural.ro
 
Citește și:
 

Despre proiectul #DobrogeaAcademică

Evenimentul are loc miercuri Şedinţă extraordinară a Consiliului Local Constanţa. Academicienii Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu, cetăţeni de onoare ai municipiului (document)

Cuvinte presărate cu onoare şi respect. Mesajele iniţiatorilor proiectului #DobrogeaAcademică, lansat de ZIUA de Constanţa (galerie foto)

Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

#DobrogeaAcademică Personalităţi din administraţie, cultură, culte şi învăţământ salută decernarea titlului de Cetăţean de Onoare academicienilor dobrogeni Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu (galerie foto)


Colegiul „Mircea cel Bătrân“, din perspectiva directorului său / Anuare vechi ale liceului 

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“

#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Despre „Mediocritate şi excelenţă“ – Petre T. Frangopol 

#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“, volumul I - „S-a demonstrat până astăzi că nu există voință politică în vederea găsirii de soluții care să prevadă redresarea României“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (II). „Excelenţa şi talentul sunt un har de la Dumnezeu, la care se adaugă zeci de ani de muncă şi creativitate“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (III). „Firmele căpuşă, după scenariul bine-cunoscut şi excelent pus la punct, au devalizat, practic, industria chimică“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (IV). In Memoriam academician Geavit Musa (document)

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“ (V). „Sunt cel mai bun fiindcă sunt mircist, sunt constănțean, sunt dobrogean, sunt român!“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (VI). „O decizie «istorică» pentru dezvoltarea noastră intelectuală“

Despre Marian-Traian Gomoiu 

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. univ. dr. ing. Dinu Atodiresei - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu, un model de profesor avid de cunoaştere a noului în ştiinţă“ (document)

#DobrogeaAcademică Conf. univ. dr. Marius Skolka - „Marian-Traian Gomoiu, unul dintre pilonii învățământului și cercetării biologice și ecologice de la malul mării“ (document)

#DobrogeaAcademică Cătălin Ţibuleac - „Aducem mulţumirile noastre domnului Marian-Traian Gomoiu pentru întreaga activitate în slujba Deltei Dunării“

#DobrogeaAcademică Dr. Dan Vasiliu, director GeoEcoMar, filiala Constanţa - Amintiri cu academicianul Marian-Traian Gomoiu (document)

#DobrogeaAcademică Dr. Tania Zaharia despre activitatea academicianului Marian-Traian Gomoiu la Institutul Român de Cercetări Marine din Constanţa (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Dr. Dumitru Murariu - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu a contribuit la creşterea prestigiului României în Europa şi în lume“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Marian-Traian Gomoiu. Biografia celui mai activ cercetător al Mării Negre


Despre Petre T. Frangopol
 

#DobrogeaAcademică Scriitorul Paul Diaconescu - „Petre T. Frangopol, omul înzestrat cu o voință de fier, ființa pentru care piedicile sunt făcute spre a fi învinse“

#DobrogeaAcademică Acad. Ioan Dumitrache - „Spirit liber, curajos şi competent, prof. Petre T. Frangopol s-a aplecat cu multă dăruire spre probleme majore ale societăţii“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Gheorghe Benga - „Profesorul Petre T. Frangopol reprezintă un model de om de ştiinţă din categoria Excelenţei“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Dorin Poenaru - „Petre T. Frangopol, întemeietor de şcoli şi lider de opinie“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Victor Voicu - „Petre Frangopol este un om, o voință, un caracter care nu ațipește pe orbită“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Petre T. Frangopol. Biografia unui simbol al luptei împotriva mediocrității din societatea românească


 
 

 
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaAcademică „Arta din România, din preistorie în contemporaneitate“ - tratat de artă românească realizat de Academia Română (galerie foto)

17 Jul 2019 576

#DobrogeaAcademică Eveniment editorial la Academia Română

15 Jul 2019 780

De vorbă cu maestrul gravurii românești Florin Stoiciu, despre viitorii artiști „Ca mentor, dacă nu ești atent la fiecare, riști să distrugi niște generații și, eventual, să nu mai ai un alt Brâncuși“ (document)

13 Jul 2019 2630

#DobrogeaAcademică Sesiune omagială „Augustin Buzura“, la Academia Română

12 Jul 2019 1182

#DobrogeaAcademică Arc peste timp. Azi, olimpici internaţionali, mâine, academicieni

12 Jul 2019 1466

#DobrogeaAcademică Istoria o scrie comunitatea constănțeană. Academicienii Petre T. Frangopol și Marian-Traian Gomoiu - recunoaștere binemeritată (galerie foto + documente)

11 Jul 2019 1306

#DobrogeaAcademică Prof. Livius Trache - „Petre T. Frangopol s-a implicat în dezvoltarea şi atestarea importanţei domeniului arheometriei în România“

10 Jul 2019 788

#DobrogeaAcademică Acad. Ioan-Aurel Pop - „Conducerea Academiei Române apreciază la nivel maxim inițiativa cotidianului ZIUA de Constanţa“ (document)

10 Jul 2019 988

#DobrogeaAcademică Prof. univ. dr. Marian Traian Gomoiu, mărturisire de suflet - „Drumul meu în viață“

09 Jul 2019 816

#DobrogeaAcademică Prof. dr. Dragoș Vaida - „Academicianul Petre T. Frangopol, un senior al culturii românești“ (document)

09 Jul 2019 810

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (VII). „Colegiul «Mircea cel Bătrân» are o contribuţie deloc neglijabilă la istoria culturii româneşti de ieri şi de azi“

09 Jul 2019 769

#DobrogeaAcademică Tenorul Răzvan Săraru şi pianista Andrada Ştefan vor interpreta Imnul Naţional în onoarea academicienilor Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu

09 Jul 2019 1612

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (VI). „O decizie «istorică» pentru dezvoltarea noastră intelectuală“

08 Jul 2019 580

#DobrogeaAcademică Interviu cu conf. univ. dr. ing. Dinu Atodiresei - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu, un model de profesor avid de cunoaştere a noului în ştiinţă“ (document)

08 Jul 2019 1286

Evenimentul are loc miercuri Şedinţă extraordinară a Consiliului Local Constanţa. Academicienii Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu, cetăţeni de onoare ai municipiului (document)

08 Jul 2019 1378