30 Sep, 2019 00:00
1988
„Districtul Constanţa cu o populaţiune cam de 76.000 suflete, a cărui majoritate o formează Români şi Mahometani, până la ocuparea sa de către Români era considerată ca una din cele mai nesănătoase regiuni ale Europei. Străinii vorbiau cu oroare de dânsul. De la 1879 încoace condiţiunile igienice s'au schimbat aşa de mult în bine, în căt străini cari cetiseră despre clima Dobrogei, rămân uimiţi văzând aceasta îmbunătăţire. În toamna trecută D-nul Rosny, preşedintele societăţei etnografice din Paris, visitând Dobrogea, rămase trei zile la Megidia, considerată ca cea mai nesănătoasă din toată provincia, şi s'a mirat găsind-o climă care nu semănă de loc cu cea descrisă de autori cari s'a ocupat de această ţară.
Care să fie puterea misterioasă ce într'un timp destul de scurt de abia trei ani a schimbat în bine, omoritoarea climă a acestui Judeţ? Bălţile, cari erau mai înainte, există azi, aceeaşi poporaţiune traiesce pe întinsele câmpii ale Constanţei ca şi nainte de 1879, cine dar a produs aceasta îmbunătăţire a sănătăţei publice.
După mine două sunt causele care contribuiră la aceasta: libertatea ce s'a dat poporului, blândeţea şi dreptatea administraţiunei române de o parte, încrederea poporului în viitor şi belşugul de altă parte. Hypocrate zise: "E probabil că clima contribue a face pe locuitorii Asiei, fricoşi, laşi şi slabi, dar slăbiciunea lor fisică şi morală depinde mai ales de guvernele despotice care domnesc. Este în natura locuitorilor că independenţa şi libertatea măresc energia morală şi fisică a popoarelor şi că despotismul din contra enerveză sufletul şi slăbesce corpurile“.
Este un titlu de gloriă pentru noi Românii egal, dacă nu mai mare de cât cel câştigat pe câmpul luptei: titlul de buni administratori, ataşându-se deosebitele poporaţiuni ale acestei ţeri, şi mai ales pe mahometanii, cari pe când din Bulgaria, Bosnia şi Erţegovina emigrau în masă, la noi se reîntorceau neîncetat din Constantinopol şi din Asia”.
În continuare, autorul face o trecere în revistă a situaţiei teritoriului, conform statisticilor privind mişcarea populaţiei, mortalitatea, morbiditatea sau vaccinarea. Găsim de asemenea consideraţii despre climă şi influenţa acesteia asupra diferitelor suferinţe:
„Clima variabilă, aerul adeseori umed, dar bogat în oxigen şi ozon. În general frigul este moderat, şi adeseori iarna avem zile dulci ca în Italia. Apropierea Mărei imprimă locuitorului Constanţei, caracterile fisiologice şi patologice proprii locuitorilor pelascieni. Mişcarea aeruluI agitat prin curenţi iuţi şi cari se urmează unul pe altul în direcţiuni opuse diametralmente, trecerea prea repede de la o mare umezeală, la o secetă relativă, oscilaţiunile iuţi ale thermometrului şi barometrului, sunt favorabile celor ce pot resista.
Esposiţiunea Constanţei este favorabilă limfaticilor, scrofuloşilor, rachiticilor, diabeticilor, utilă în timpul verei tutulor, dar nu convine ca oraş de locuit astmaticilor, ftisicilor, în fine tuturor celor ce sunt predispuşi la o oscilaţiune circulatoriă, la congestiuni locale. Ca băi de mare Constanţa este unul din oraşele cele mai bine situate, şi este regretabil că Românii nu sciu profita de binefacerile ce le oferă prin apropiere şi bunătatea băilor sale”.
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Cluburi şi acţiuni caritabile în Constanţa sfârşitului de secol XIX
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un monument pentru „eternisarea memoriei acestei fericite epoci a anexării Dobrogii la România“
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sate „pierdute“ la numărătoare - avatarurile noii „administraţiuni“ dobrogene
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: