#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

  • Pentru toţi tinerii, un îndemn: indiferent de steaua voastră, de drumurile voastre, nu uitaţi de NATURA ai cărei membri şi cetăţeni sunteţi. Priviţi-o şi trataţi-o cu adânc respect şi recunoştinţă! Apropiaţi-vă mai mult de natură, pentru a o înţelege, până nu e prea târziu! Suntem parte din natură, având un destin comun. Suntem o specie valoroasă, dar nu superioară altor specii. Avem datoria să protejăm şi să conservăm natura pentru a supravieţui odată cu ea şi a o transmite generaţiilor viitoare, aşa cum au avut-o bunii şi străbunii noştri” (Marian Traian Gomoiu).



Cel care ieri dimineață și-a găsit liniștea somnului de veci, academicianul Marian Traian Gomoiu (84 ani) lăsa, în anul 2016, acest gând-motto către generațiile de mâine, în încheierea unui interviu oferit cotidianului ZIUA de Constanța la împlinirea a opt decenii de viață.


Rod al mai multor ore de dialog, după cum afirma realizatoarea, conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, interviul constituia „povestea acestei sclipitoare cariere ştiinţifice, munca fără limite, sacrificiile, bucuriile, izbânda adevărului, dragostea pentru oameni, pentru locul natal, educaţia, responsabilităţile”.


În același an 2016, în deschiderea lucrărilor conferinței naționale organizate de Sanatoriul balnear și de recuperare Techirghiol, a fost omagiat academicianul Marian Gomoiu, prilej cu care cotidianul ZIUA de Constanța i-a oferit o plachetă aniversară. Un simbolic gest de prețuire a personalităților Dobrogei care au împlinit venerabila vârstă de 80 de ani, care a debutat cu tenorul de reputație mondială Vasile Moldoveanu, apoi a continuat cu soprana Aida Abagief.
 

„O dovadă de respect pentru omul care nu a uitat niciodată că este Constănțean, că este Dobrogean”

Trei ani mai târziu, în 2019, cotidianul ZIUA de Constanța a omagiat personalitatea aceluiași prestigios savant dobrogean în cadrul unei campanii ce a precedat acordarea titlului de Cetățean de Onoare al municipiului Constanța.


Pe 10 iulie 2019, academicienii Petre T. Frangopol (86 de ani, membru de onoare al Academiei Române) şi Marian-Traian Gomoiu (84 de ani, membru titular al Academiei Române) primeau titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanța, în urma demersurilor iniţiate şi promovate de ZIUA de Constanţa, alături de o comunitate constănțeană care știe să prețuiască valorile acestor meleaguri: Universitatea „Ovidius” Constanţa (prorector Mihai Gîrţu şi conf. univ. dr. Marius Skolka - decan Facultatea de Ştiinţele Naturii şi Ştiinţe Agricole), Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” (director, prof. dr. Vasile Nicoară), Academia Navală „Mircea cel Bătrân” (rector, prof. univ. dr. Ing. Octavian Tărăbuţă), Comunitatea Elenă „Elpis” (preşedinte Traian Antoniadis şi vicepreşedinte Mihnea Hagiu), conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, dr. Doina Păuleanu (director Muzeul de Artă Constanţa), prof. univ. dr. Adrian Bavaru, cotidienele „Adevărul” (Sînziana Ionescu şi Mariana Iancu) şi „Evenimentul Zilei” (Feri Predescu), Dotto Tv, SC Comvex SA, SC Zip Escort SRL, Baroul Constanţa (av. Cătălin Filişan), Editura Ex Ponto (editor Ovidiu Dunăreanu).


Cu acel prilej, prof.univ.dr. Adrian Bavaru a dat citire Laudatio pentru academician Marian-Traian Gomoiu, pe care vi-l reamintim astăzi, în semn de ultim omagiu.


„Mă simt deosebit de onorat să vă prezint dumneavoastră viață și opera unui eminent om și biolog, pentru mine și coleg – profesor univ. dr. Marian Gomoiu, membru titular al Academiei Române.
Marian este născut pe 15 august 1936 în orașul Bazargic (Bulgaria) dintr-o familie de cadre didactice. Urmează cursurile liceale începând din anul 1950 și până în 1954 la Colegiul Național «Mircea cel Bătrân», fiind ultima serie cu 11 clase (eu fiind în același an absolvent al aceluiași liceu, din prima promoție cu 10 clase – după modelul sovietic. Vă dați seama ce bătălii s-au dat la intrarea în facultate, existând două promoții în același an). A devenit student la Facultatea de Științele Naturii și Geografie din Univ. Victor Babeș (azi Babeș Bolyai) din Cluj Napoca, pe care a absolvit-o în 1958. Lucrează câteva luni că profesor de biologie, după care devine tânăr cercetător – din 1959 la Laboratorul de Oceanografie al Academiei Române, înființat în Constanța de către Acad. Mihai Băcescu, care i-a fost și conducător de doctorat, titlul de doctor în biologie obținându-l în 1973.


Teza să de doctorat s-a intitulat «Contribuții la cunoașterea ecologiei moluștelor psamobionte de pe plajele submerse nisipoase de la litoralul românesc al Marii Negre”, teză care l-a consacrat ca unul din cei mai buni specialiști în fauna de nevertebrate din marea noastră. Din martie 1970 acest laborator devine parte a Institutului Român de Cercetări Marine din Constanța, ulterior de 1999 numindu-se Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare Marină «Grigore Antipa». În anul 1990 dl. Marian Gomoiu este numit Guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde lucrează până în anul 1993, când revine la Institutul «Grigore Antipa» din Constanța pe funcția de cercetător științific principal (gradul I).


În anul 2009 dl. dr. Marian Gomoiu este numit directorul filialei Constanța al Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar și director adjunct al Institutului Central din București.


În paralel cu activitatea de cercetare și conducere din institutele amintite dl dr. Marian Gomoiu devine din toamna anului 1990 – cadru didactic la facultatea de biologie, în nou înființată Universitate «Ovidius» din Constanța, la solicitarea noastră și în urmă unei discuții avute cu dânsul. În cadrul facultății a predat cursuri de Ecologie atât la specializările de Biologie, cât și la Ecologie și protecția mediului.

La scurt timp devine conducător de doctorat în specialitatea Ecologie, pregătind numeroși specialiști în acest domeniu și care lucrează acum fie în Institutul de Biologie Marină «Grigore Antipa», fie în cadrul facultății de Științe ale Naturii, fie în alte institute de cercetare sau învățământ din țară.


Atât în institut, cât și în Facultatea de Științe ale Naturii, dl. dr. Marian Gomoiu a coordonat o serie de cercetări în domeniul cunoașterii biocenozelor marine, în studiul speciilor de organisme invazive în Marea Neagră, reușind să creeze în cadrul facultății un «Centru de Cercetări pentru studiul biodiversității», pe baza căruia s-a organizat și un program de masterat în facultate. Toate aceste preocupări i-au adus respectul întregii comunități academice din facultate și universitate, precum și din Institutele de cercetare științifică.

Ca o recunoaștere a muncii depuse, dl. dr. Marian Gomoiu este ales, în 1993, membru corespondent al Academiei Române și ulterior, în 2015, devine membru titular al Academiei Române.

Tot ca recunoaștere a meritelor științifice este și numirea sa în calitate de membru în numeroase colegii de redacție ale unor publicații științifice de specialitate, dintre care amintim numai câteva: «Romanian Journal of Animal Biology» al Academiei Române; «Analele Științifice ale Universității Ovidius», Publicația GeoEcoMar, etc.

Prestigioasă Universitate «Al. Ioan Cuza» din Iași îi acordă și titlul de «profesor emerit», la fel că și Univ. «Ovidius» din Constanța.
Activitatea științifică a dlui. dr. Marian Gomoiu s-a concretizat în peste 200 de lucrări publicate în țară și străinătate, în numeroase rapoarte științifice și comunicări făcute în multiplele reuniuni științifice interne sau internaționale, care au dus la adoptarea unor soluții și decizii practice pentru dezvoltarea și ocrotire a ecosistemului Marii Negre.

Îmi permit să va prezint numai câteva din aceste publicații (timpul nu ne permite): “Cercetări de ecologie bentala în Marea Neagră” în volumul IV din editura Academiei RSR, 1971, Ghidul pentru cunoașterea florei și faunei marine de la litoralul românesc al Marii Negre din 1976 editura Academiei, sau “Studii Ecologice privind moluștele psamobionte de la litoralul românesc al Marii Negre, volumul V editura Academiei, 1976 etc. etc. Eu aș mai adaugă și numeroasele lucrări prezentate și publicate ulterior la conferințele periodice ale comisiei pentru Explorarea Științifică a Marii Mediterane, apărute în publicația Comisiei editată la Monaco, conferințe la care am fost împreună în perioada anilor 70, 80 și 90 (Italia, Franța, Malta, Grecia, etc.).

În perioada de tinerețe, dl. dr. Marian Gomoiu a beneficiat de numeroase stagii de specializare în numeroase Instituții și Universități din străinătate.
Tot așa, îmi permit să amintesc câteva dintre acestea: Institutul de fiziologie și cercetări marine din cadru Stațiunii de Cercetări Helsingor (Danemarca) în 1970, Institutul de Marina din Kiel (Germania) 1975, la Duke University Marine Laboratory (UȘA) în 1974, la Jolla California Woods Hole Oceanography Institute în 1980 este , sau a participat la expedițiile internaționale făcute împreună cu cercetători ruși sau bulgari în Marea Neagră, pe nava specializată “Viteaz” (URSS) etc.

Ca urmare a cercetărilor extrem de valoroase făcute de-a lungul anilor prof. Univ. dr. Marian Gomoiu este ales membru în numeroase organizații și institute științifice naționale și internaționale. Să amintim câteva dintre acestea :președinte al Diviziei de Biologie a Mediului Înconjurător din Comitetul Național al Uni. Inter. A St. Biologice, membru al Comisiei Naționale de Oceanografie și Limnologie a Academiei Române, membru al Șoc. Române de Ecologie și al celei de Limnologie , al Societății Române de Ihtiologie și al Ligii Navale Române, precum și în multe societățile străine, membru al Comitetului de Benthos al CIESM – Monaco, membru al Societ. de Malacologie a Italiei, membru al Consiliului Stintific al Medifaune (Franța), etc.

După cum se poate constata, munca științifică și didactică din întreagă sa viață i-au adus recunoașterea și respectul societății academice din țară noastră și de pe plan internațional.
Consider că propunerea de a se acorda titlul de «cetățean de onoare» al municipiului Constanța d-lui acad. prof. dr. Marian Gomoiu, reprezintă încă o recunoaștere a personalității sale și o dovadă de respect pentru omul care nu a uitat niciodată că este Constănțean, că este Dobrogean”.

Rod al campaniei ce a însoțit evenimentul din 10 iulie 2019, de Ziua Dobrogei, pe 23 noiembrie același an, cotidianul ZIUA de Constanța edita volumul #DobrogeaAcademică, pe care îl puteți parcurge în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

Despre Marian-Traian Gomoiu


#DobrogeaAcademică: Prof. univ. dr. Marian Traian Gomoiu, mărturisire de suflet - „Drumul meu în viață“

#DobrogeaAcademică: Acad. Maya Simionescu - „Marian-Traian Gomoiu şi-a onorat iubirea faţă de Natură, a onorat oraşul Constanţa şi merită toate onorurile noastre“

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. univ. dr. ing. Dinu Atodiresei - „Academicianul Marian Traian Gomoiu, un model de profesor avid de cunoaştere a noului în ştiinţă“ (document)

#DobrogeaAcademică Conf. univ. dr. Marius Skolka - „Marian-Traian Gomoiu, unul dintre pilonii învățământului și cercetării biologice și ecologice de la malul mării“ (document)

#DobrogeaAcademică Cătălin Ţibuleac - „Aducem mulţumirile noastre domnului Marian-Traian Gomoiu pentru întreaga activitate în slujba Deltei Dunării“

#DobrogeaAcademică Dr. Dan Vasiliu, director GeoEcoMar, filiala Constanţa - Amintiri cu academicianul Marian-Traian Gomoiu (document)

#DobrogeaAcademică Dr. Tania Zaharia despre activitatea academicianului Marian-Traian Gomoiu la Institutul Român de Cercetări Marine din Constanţa (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Dr. Dumitru Murariu - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu a contribuit la creşterea prestigiului României în Europa şi în lume“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Marian-Traian Gomoiu. Biografia celui mai activ cercetător al Mării Negre

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

734
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1014
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1059
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1005
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1208
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1287
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1963
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1531
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1656
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1218
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1304
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1003
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1165
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1174
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1569
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1756
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1641
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1593
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2302
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2305