#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

  • Lucrarea se parcurge extrem de uşor şi poate constitui un excelent studiu, documentat, despre Constanţa începutului de secol XX și nu numai, din care se desprind câteva informaţii importante despre viaţa edilitară a oraşului la acea dată.
 
În doar 16 pagini, Scarlat Huhulescu, reușește să „deseneze în cuvinte“ „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa”, lucrare pe care o regăsiți pe „rafturile” Bibliotecii Virtuale ZIUA de Constanţa, alături de alte cărţi pe care le aveţi la dispoziţie spre studiu şi documentare şi care întregesc astfel pagini de reală istorie culturală dobrogeană.
 
Apărută la tipografia „Lucrătorii Asociaţi” Constanţa, lucrarea reprezintă, de facto, forma tipărită a raportului prezentat de avocatul Scarlat Huhulescu, prim ajutor de primar al municipiului Constanţa de atunci, Horia P. Grigorescu (mandate: martie 1934 - decembrie 1937, iulie 1940 - septembrie 1940), la cel de-al treilea congres general al presei de provincie din România, ţinut la Constanţa în zilele de 28, 29 şi 30 septembrie 1934.
 


Ilustrată cu fotografii ale vremii, lucrarea se parcurge extrem de uşor şi poate constitui un excelent studiu, documentat, despre Constanţa începutului de secol XX, din care se desprind câteva informaţii importante despre viaţa edilitară a oraşului la acea dată: Constanţa era aşezată pe o suprafaţă de 6.205 hectare, dezvoltându-se vertiginos în perioada 1914-1934, timp în care populaţia a crescut de cinci ori.
 
Cele trei mari părți ale lucrării „Constanța de ieri“, „Constanța de azi“„Constanța de mâine“ vor fi subiectul articolelor din această serie. Însă, pentru o imagine mai aprofundată aspra istoriei Constanței, cele prezentate trebuie completate și cu opiniile și constatătările altor mari istorici, texte pe care le regăsiți în paginile ziarului ZIUA de Constanța și în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Prima parte, intitulată „Constanța de eri“, debutează cu explicarea mitologică a primului nume a orașului, anume Tomis. Autorul expune o legendă impresionantă, extrasă din una din operele lui Ovidius, anume „Tristele“. Autorul precizează, însă, că aceasta este „doar o legendă“, adevărul istoric, referindu-se la grecii din Milet, geți, romani, genovezi, nefăcând subiectul prezentării sale.  Expunerea continuă cu o scurtă prezentare a administrației otomane pe care o critică, arătând, prin sistem cronologic, situația dezastruasă de atunci.
 
Partea a doua, „Constanța de azi“, prezintă atât evoluția Constanței în 30 de ani, dina nul 1914 până în 1934, dar și imaginea orașului din timpul mandatului primarului Horia P. Grigorescu. Aflăm, astfel, date despre parcursul demografic, lucrările edilitare, dotările orașului, dar și sumele investite de administrație în oraș. Din cele prezentate de Huhulescu, constatăm că orașul Constanța comporta în anii 30 toate dotările unui oraș modern, în contextul spațiului românesc.
 
Cea de-a treia parte, dedicată „Constanței de mâine“, este cea mai generoasă. După introducerea specifică, avocatul Scarlat Huhulescu trece în revistă „primatele edilitare“, anume proiecte ce se doreau a se realiza: întărirea malurilor, apa, canalizarea, plantațiile și grădinile, stațiunea Mamaia, planurile de sistematizare, toate acestea argumentate prin rubrica „necesitatea lucrărilor și finanțarea lor“.
 
În preambulul acestui capitol sunt menționate persoanele cheie pentru dezvoltarea orașului, în opinia lui Huhulescu. Aceste menționează că „ori cât de frumoase ar fi intenţiunile edililor de astăzi [… ] totul s'ar rezuma la proecte frumoase, câteodată măreţe, însă a căror realizare ar aştepta în cartoane ani dearândul prilejul ca mijloacele materiale să permită înfăptuirea lor.
 
Primul obiectiv amintit de avocatul Huhulescu este „întărirea malurilor“. Aflăm că din pricina alunecărilor de teren din zona malurilor, un întreg cartier constănțean a fost distrus, iar specialiștii se temeau chiar de surparea uneia „din arterele principale ale oraşului“, anume strada Mircea cel Bătrân. Huhulescu punctează că administrația a inițiat proiectele necesare abilitării, precum și posibilitatea ca pe „cele 30 hectare ce se vor câştiga prin consolidarea malurilor“ să se construiască „un cartier modern după toate cerinţele urbaniste“.
 
Lista obiectivelor este continuată cu sistemul de alimentare cu apa al orașului. Este subliniată problema existenței a doar două surse de apă pentru întreg orașul, una la Hinog, zona localității  Cernavodă, județul Constanța, iar alta la Caragea-Dermen, zona localității Ovidiu, județul Constanța, de astăzi.
 
Redăm, în cele ce urmează, partea dedicată „Apei “ din cel de-al treilea capitol al lucrării:
 
„Constanţa se alimentează astăzi cu apă din două surse: o uzină este la Caragea-Dermen, situată la 7 km. de Constanta şi cu o capacitate de 7000 m. c. de apă pe zi şi o altă uzină la Hinog (Cernavoda) situată la 60 km. de Constanţa, cu un debit de 3000 m. c. de apă pe zi. 7
 
Privită astfel s'ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există. Totuşi această importantă problemă trebuie să-şi găsească o definitivă şi urgentă rezolvare. Apa de la Caragea-Dermen, complect sterilă de microbi şi deşi are un debit foarte mare conţine o cantitate însemnată de calcar.
 
Singura sursă de apă potabilă, care să îndeplinească toate cerinţele de higienă este aceia dela Hinog, care ne dă apă din Dunăre decantată şi filtrată. Din nefericire conducta de la Hinog trece pe o lungime de câţiva km. prin balta Azizia pe un teren slab şi figitiv, din care cauză conducta capătă dese deranjamente, ceia ce face incertă alimentarea Con­stanţei cu apă de la Dunăre.
Deasemenea se impune mărirea instalaţiunilor de filtrare şi decantare de la uzina Hinog. Toate lucrările pentru definitivarea chestiunei alimentărei cu apă vor costa 100.000.000 lei. “.
­
Va urma.

Descarcă gratuit lucrarea „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu

Citește și:

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit
#Dobrogea145:Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Tomis
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Tomis și istoriile sale milenare (galerie foto+video)
#DobrogeaDigitală: Publius Ovidius Naso, „parte organică a conștiinței noastre”
Legendele Dobrogei antice (II) - Mitul fondator al Cetăţii Tomis (galerie foto)
Dobrogea în izvoare geografice şi cartografice - Antichitate (II): „Pontul are adăposturi şi culcuşuri bine hărăzite de natură“
#DobrogeaDigitală: O călătorie în timp - orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (I). Necesitatea unei reconstituiri istorice
#citeşteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii
#citeșteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895?: Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)
#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje: Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877
#citeșteDobrogea: Dobrogea după 1877, văzută prin ochii contemporanilor
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

745
Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

751
#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

1248
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri  de-a lungul timpului (II)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (II)

1689
Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

1809
Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

1651
#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

1728
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

2599
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

1563
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

1558
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

1616
#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

1452
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

1456
Istoria Dobrogei - Populație  Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

Istoria Dobrogei - Populație Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

1513
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

1360
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

1170
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

1286
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1285
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1220
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1167