Legea privind pregătirea populaţiei pentru apărare suferă modificări! Sancţiuni pentru refuzul de înrolare (documente)

Ministerul Apărării Naţionale a publicat în transparenţă decizională proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446⁄2006  privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Este vorba de mai multe reglementări privind serviciul militar şi obligaţiile populaţiei apte în situaţii de urgenţă. Refuzul de a se înrola în armată în cazuri extreme intră astfel sub incidenţa legii.
 
În conţinutul Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt definiţi o serie de termeni care au legătură cu îndeplinirea serviciului militar („cetăţeni cu obligaţii militare”, „recruţi” ş.a.) şi, ca urmare, multe dintre prevederile actuale sunt interpretabile din punctul de vedere al aplicabilităţii acestora pe timpul stării de urgenţă/asediu/mobilizare/război sau asupra unor categorii de cetăţeni.
 
De asemenea, au fost identificate situaţii de omisiuni în reglementare, cum este cea existentă în prevederile art. 67, alin. (1) lit. a), prin care este instituită obligaţia primirii ordinelor de chemare pentru recruţi şi militari rezervişti, însă, potrivit prevederilor art. 80 alin. (1) lit. a), constituie contravenţie refuzul cetăţenilor încorporabili şi al rezerviştilor de a primi ordinul de chemare.
 
Soluţiile legislative propuse asigură coerenţa conţinutului legii şi corelarea acestuia cu prevederile actelor normative în domeniul apărării.

Conceptul de militar voluntar, definit

Mai mult, prin introducerea conceptului de „militar voluntar în termen” se are în vedere coroborarea cu prevederile art. 1 din Legea nr. 395/2005, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „cetăţenii români […] pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului militar, fără discriminare”, precum şi cu prevederile art. 2 ale aceluiaşi act normativ potrivit cărora „executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen […], se suspendă”, ceea ce nu exclude executarea, pe bază de voluntariat, a acestei forme de îndeplinire a serviciului militar. Totodată, prin introducerea acestui concept se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, diminuate ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu. Militarii voluntari în termen vor reprezenta o sursă importantă pentru selecţia rezerviştilor voluntari.

Ce se întâmplă în caz de asediu

Se modifică prevederile art. 3 alin. (51) din lege pentru coroborare cu prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 referitoare la completarea forţelor destinate apărării cu resurse umane, conform organizării la război, pe timpul stării de urgenţă şi al stării de asediu. Se introduce art. 31 pentru definirea serviciului militar în calitate de militar voluntar în termen. La articolul 80, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 80. - (1) Constituie contravenţie săvârşirea de către cetăţenii încorporabili, recruţi şi de către rezervişti a uneia dintre următoarele fapte:
a) refuzul de a primi ordinul de chemare;
b) prezentarea cu întârziere la comisia locală de recrutare-încorporare la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare, dacă întârzierea nu depăşeşte 3 zile, astfel încât fapta să constituie infracţiune;
c) neprezentarea la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare, pentru clarificarea situaţiei militare sau pentru concentrare;
d) neprezentarea, înaintea plecării din ţară, pentru o perioadă mai mare de 30 zile, la organul de evidenţă militară, pentru a preda livretul militar, adeverinţa de recrutare ori ordinul de chemare la mobilizare;
e) neprezentarea, în termenul legal, pentru primirea documentelor personale de evidenţă militară;
f) întârzierea nejustificată la recrutare-încorporare, concentrare, mobilizare sau pentru clarificarea situaţiei militare, la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau la declararea mobilizării ori a stării de război;
g) pierderea, deteriorarea sau înstrăinarea documentelor personale de evidenţă militară;
h) neprezentarea la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare;
i) neprezentarea pentru executarea serviciului alternativ.”
 
Se modifică art. 3 alin. (3) prin înlocuirea conceptului de „militar în termen” cu cel de „militar conscript” şi prin adăugarea a două noi categorii de personal „preot militar” şi „militar voluntar în termen”. Se clarifică statutul preoţilor militari în raport cu instituţia militară, în sensul definirii acestora ca fiind o categorie distinctă de personal care desfăşoară activităţi specifice, cu caracter necombatant, în cadrul structurilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, respectiv în sensul reglementării serviciului în această calitate ca formă de îndeplinire a serviciului militar activ.
 
Se modifică prevederile art. 8 în sensul eliminării perioadei de 6 luni de la dobândirea/redobândirea cetăţeniei române în care un cetăţean ar fi scutit de îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi pentru reglementarea modului de îndeplinire a obligaţiei constituţionale de apărare a ţării de către toţi cetăţenii români, indiferent de modul de dobândire a cetăţeniei, avându-se în vedere prevederile art. 55 alin. (1) din Constituţia României, republicată. De asemenea, se creează cadrul legal pentru recunoaşterea serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această îndatorire în armatele altor state.