Editorial (Ne)fericiții retrocedărilor!

La începutul anului 2019, judecătorii Curții Supreme au închis definitiv cauza penală cunoscută generic drept „Dosarul Retrocedărilor din Constanța“, care vizează zeci de mii de metri pătraţi de terenuri din Constanţa şi Mamaia despre care instanța spune că ar fi fost retrocedate nelegal.
 
Mai multe persoane au fost condamnate la închisoare, s-a dispus confiscarea mai multor sume de bani, în lei și valută, dar şi reîntoarcerea mai multor suprafețe în proprietatea statului sau a municipiului Constanța, după caz.
 
Iar aici vine marea încurcătură pe care, sincer, nu știu dacă cineva o va mai putea descurca vreodată într-un mod echitabil, așa încât societatea civilă, dar și cumpărătorii de bună credinţă să poată simţi, în egală măsură, că s-a făcut dreptate.
 
Din punctul meu de vedere, este foarte greu de „restabilit situaţia anterioară“ pentru multe dintre aceste terenuri și voi explica de ce.
 
Unele dintre acestea au fost achiziționate de către cetățeni de bună-credintă, cetățeni care nu au avut în niciun momente nicio legătură cu actorii din Dosarul Retrocedărilor, oameni care habar nu aveau că terenurile pe care le achiziționează reprezintă terenuri ce nu ar fi trebuit să se afle, în primul rând, în proprietatea persoanelor care le vând.
 
Sunt oameni care nu știau că respectivele terenuri provin din retrocedările apreciate de instanță ca fiind nelegale, oameni care nu știau că acele suprafețe nu ar fi putut fi tranzacționate în acele condiții.
 
Oameni care acum trebuie să se judece cu autoritățile pentru a li se șterge mențiunile referitoare la Dosarul Retrocedărilor din certificatele fiscale.
 
Foarte probabil, nu toți cumpărătorii au fost de bună-credință, dar aceasta, cred eu, este treaba judecătorilor să stabilească – unde a fost bună-credință și unde a fost intenția de a se șterge urma terenurilor.
 
Mai mult decât atât, multe dintre suprafețele pe care statul sau municipalitatea trebuie să le recupereze sunt deja construite și găzduiesc acum imobile.
 
Ce se poate face în aceste cazuri? Cine îi despăgubește pe proprietarii de bună-credință atrași acum în vârtejul imobiliar al terenurilor retrocedate?
 
Cine despăgubește statul român sau municipalitatea pentru terenurile ce nu mai pot fi recuperate?
 
Cine descurcă ițele încurcate de Dosarul Retrocedărilor?
 
Pe rolul instanțelor din Constanța și nu numai sunt zeci de dosare civile sau de contencios administrativ ce au ca punct de plecare încurcăturile imobiliare din Dosarul Retrocedărilor.
 
Iar situația litigioasă, per ansamblul ei, nu pare că se va rezolva într-un viitor apropiat.
 
Așa că, în întreg acest context, nu pot să nu mă gândesc că nu cred că există, de fapt, vreun mare câștigător al Dosarului Retrocedărilor.
 
Mă gândesc că în acest dosar există doar perdanți: Statul Român, Municipiul Constanța, cumpărătorii de bună credință, judecătorii ale căror ședințe sunt încărcate de litigii civile izvorâte din Dosarul Retrocedărilor care așteaptă rezolvare.
 
Desigur, unii ar putea opina că marii câștigători sunt persoanele (fizice sau juridice) care au rămas, în urma retrocedărilor, cu mii de metri pătrați de teren ce nu le aparțineau de drept.
 
Firește, faptele penale incriminate de procurorii anticorupție în Dosarul Retrocedărilor trebuiau aduse în atenția justiției, iar instanțele trebuiau să facă dreptate în dosarul penal.
 
Dar nu știu cum s-ar putea repara vreodată, într-un mod echitabil, toate încurcăturile din acest dosar.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Curtea Supremă, anunț important pentru Primarul Municipiului Constanța! La mijloc sunt sume impresionante