#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

 
În doar 16 pagini, Scarlat Huhulescu, reușește să „deseneze în cuvinte“ „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa”, lucrare pe care o regăsiți pe „rafturile” Bibliotecii Virtuale ZIUA de Constanţa, alături de alte cărţi pe care le aveţi la dispoziţie spre studiu şi documentare şi care întregesc astfel pagini de reală istorie culturală dobrogeană.
 
Apărută la tipografia „Lucrătorii Asociaţi” Constanţa, lucrarea reprezintă, de facto, forma tipărită a raportului prezentat de avocatul Scarlat Huhulescu, prim ajutor de primar al municipiului Constanţa de atunci, Horia P. Grigorescu (mandate: martie 1934 - decembrie 1937, iulie 1940 - septembrie 1940), la cel de-al treilea congres general al presei de provincie din România, ţinut la Constanţa în zilele de 28, 29 şi 30 septembrie 1934.
 
Ilustrată cu fotografii ale vremii, lucrarea se parcurge extrem de uşor şi poate constitui un excelent studiu, documentat, despre Constanţa începutului de secol XX, din care se desprind câteva informaţii importante despre viaţa edilitară a oraşului la acea dată: Constanţa era aşezată pe o suprafaţă de 6.205 hectare, dezvoltându-se vertiginos în perioada 1914-1934, timp în care populaţia a crescut de cinci ori.
 
Cele trei mari părți ale lucrării „Constanța de ieri“, „Constanța de azi“„Constanța de mâine“ vor fi subiectul articolelor din această serie. Însă, pentru o imagine mai aprofundată asupra istoriei Constanței, cele prezentate trebuie completate și cu opiniile și constatările altor mari autori, texte pe care le regăsiți în paginile ziarului ZIUA de Constanța și în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Prima parte, intitulată „Constanța de eri“, debutează cu explicarea mitologică a primului nume al orașului, anume Tomis. Autorul expune o legendă impresionantă, extrasă din una din operele lui Ovidius, anume „Tristele“. Autorul precizează, însă, că aceasta este „doar o legendă“, adevărul istoric, referindu-se la grecii din Milet, geți, romani, genovezi, nefăcând subiectul prezentării sale. În continuare, avocatul Huhulescu notează scurte precizări despre perioada orașului sub administrația otomană, prezentând apoi impresionanta evoluție de la momentul 1878 și „prezentul“ lucrării, adică anul 1934.  
 
Redăm, în cele din urmează, ultima parte a primei secvențe a raportului scris de avocatul Scarlat Huhulescu:
 
„Cotropirea turcească închide pagini glorioase din trecutul oraşului până la 1878 când administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje. Oraşul nu se întindea atunci mai departe de unde este astăzi Grand hotel şi chiar în această suprafaţă căsuţele, mai bine zis bordeiele, erau rare ca dinţii în gingiile unui octogenar. Din sătucul turcesc ce era Constanţa de altă dată, stăpânirea românească a făcut ceia ce se vede astăzi, un oraş modern, primul port maritim al ţării şi o localitate balneară şi climaterică ce stă în fruntea tuturor celorlalte de pe litoral.
 
Desvoltarea propriu zisă a oraşului se poate urmări foarte elocvent din cifra populaţiei la diferite epoci; în anul 1878, Kiustendje avea 1263 locuitori turci, tătari, greci, armeni, bulgari şi foarte putini români, la 1890 numărul populaţiei s'a ridicat la 7.8000 locuitori, ajungând astăzi să numere peste 65 mii locuitori, într'o impresionantă majoritate români. Construirea podului peste dunăre şi a portului -operă a neuitatului rege Carol - au transformat oraşul cu paşi de gigant“.
 
Va urma.
Descarcă gratuit lucrarea „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“
LINK ACTIV
#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit
 
#Dobrogea145:Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Tomis
 
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Tomis și istoriile sale milenare (galerie foto+video)

#DobrogeaDigitală: Publius Ovidius Naso, „parte organică a conștiinței noastre”

Legendele Dobrogei antice (II) - Mitul fondator al Cetăţii Tomis (galerie foto)

Dobrogea în izvoare geografice şi cartografice - Antichitate (II): „Pontul are adăposturi şi culcuşuri bine hărăzite de natură“

#DobrogeaDigitală: O călătorie în timp - orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (I). Necesitatea unei reconstituiri istorice

#citeşteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii

#citeșteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi

Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895?: Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)

#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje: Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877

#citeșteDobrogea: Dobrogea după 1877, văzută prin ochii contemporanilor