#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Tudor Arghezi despre Krikor Zambaccian - „Dă totul și nu cere statului nimic”


Prezentăm astăzi o primă parte a biografiei valorosului critic de artă Krikor H. Zambaccian, un adevărat Mecena al timpului său, din cuprinsul volumului Armeni sub cupola Academiei Române alcătuit cu atâta minuție de reputatul publicist Simion Tavitian.


Vom reveni mâine cu o a doua parte în care veți afla cum l-au sărbătorit colegii din Academia Română, la împlinirea a șapte decenii de viață.
 

„Criticul şi colecționarul de artă Krikor Zambaccian s-a născut la Constanța. În «Din tezaurul documentar dobrogean», 1988, p.137, este reprodus actul de naștere al lui Krikor Zambaccian, născut la 6 februarie 1889, «în casa părinţilor săi din strada Mircea cel Mare nr. 2», părinții fiind Agop Zambaccian, în etate de 33 de ani, «de profesiune contabil comercial», şi d-na «Anita Agop Zambaccian, menajeră».


După absolvirea liceului în oraşul natal, urmează Institutul Superior de Comerț din Anvers, în paralel cu studii de vioară. Acolo îşi petrece timpul liber vizitând muzee celebre, precum şi atelierele unor pictori de la care cumpără lucrări. După cum mărturisea: «Economiseam câte ceva din banii pe care mi-i trimitea familia pentru întreţinere şi, din când în când, cumpăram un tablou. Nu o dată am cumpărat tablouri de la tineri pe care nu-i cunoştea nimeni şi care mai târziu au ajuns celebri».
Întors la Constanța în 1913 face cunoştinţă cu opera artiştilor români, care, din ce în ce mai mulți, vor poposi, an de an, în Dobrogea.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA îN FORMAT PDF!

În 1947 donează statului român 240 de lucrări de artă şi casa de pe strada ce-i poartă astăzi numele (din București – n.r.). La inaugurarea muzeului, Zarnbaccian spunea: «Multumesc lui Dumnezeu că m-a învrednicit să realizez această colecţie pe care o donez poporului român si în amintirea tatălui meu decedat Hagop K. Zarnbaccian, născut în Cezareea Capadociei în anul 1860 şi stabilit la Constanța încă de pe vremea stăpânirii Dobrogei de către turci şi care m-a crescut şi instruit în limba şi spiritul culturii româneşti și în dragoste pentru țara unde m-am născut. Aduc omagiul meu de recunoştinţă talentelor româneşti care în elanul lor m-au ridicat şi pe mine spre piscuri de lumină. Mulțumesc prietenilor, colegilor şi onoratei asistențe care îmi arată simpatie.


Mulţumesc tovarăşei mele de viaţă, soția mea, Anita Zambaccian, care m-a secondat în alcătuirea acestei colecţii. Fie ca această danie să adie ca o briză reconfortantă în aceste clipe grele pentru țara noastră şi să rămână o modestă mărturie a solidarităţii ce trebuie să ne călăuzească pe toți indiferent de origine, religie și ideologie politică. Mă simt uşurat, ca acela ce s-a spovedit şi s-a împărtăşit. Plec de aici iluminat».


Tudor Arghezi, exprimându-și admirația față de gestul colecționarului, scria: «Dl. Zambaccian a dăruit ţării 240 de opere selecționate, împreună cu clădirea din Parcul Filipescu. O enumerare rezumativă arată imensa bogăție a noului Muzeu: 18 grigoreşti ai momentului culminant al artistului; 15 luchieni; 8 andreeşti celebri; 29 de pânze de Petrașcu şi multe alte lucrări de mare calitate ... Dl. Zambaccian dă totul și nu cere statului nimic. Cheltuiala de întreținere a localurilor îl privesc, cât și administrarea acestui mare bun obștesc, ... atâta vreme cât cu cei 59 ani ai săi de azi vor deveni vârsta de o sută, cel puțin, pe care i-o dorim cu toții, ca să mai adauge şi alte frumuseţi, la cea mai frumoasă zestre de fată mare a României».


În numele Regelui Mihai i se înmânează «Meritul Cultural» în grad de Ofițer, care i s-a conferit ca «semn de cinstire şi pretuire pentru gândul și fapta d-sale». (...) Un eveniment important în viața lui K. H. Zambaccian l-a constituit primirea ca membru corespondent al Academiei Române”.



#citeşte mai departe în „Armeni sub cupola Academiei Române
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto:Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian: Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei româneşti. A declarat greva foamei, pentru a-şi îndupleca mama

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Condiții grele de afirmare pentru părintele neurochirurgiei românești, Dumitru Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Opera filosofului şi omului de cultură Nicolae Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Spiru Haret, cel dintâi astronom român

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Groaza de a fi văzut mort a primului mare critic modern al literaturii române, Garabet Ibrăileanu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Întâlniri fatidice. Licenţiat în Drept, Mihail Jora devine continuatorul operei lui George Enescu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Tragicul sfârşit al întemeietorului şcolii economice româneşti - Virgil Madgearu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: I.L. Caragiale îl considera pe Missir „cel mai omenos şi inteligent prieten al său”

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Controversatul muzicolog şi publicist Matei Socor, preşedinte al Uniunii Compozitorilor, al Radiodifuziunii şi al agenţiei Agerpres

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Mihai Eminescu, despre marele filosof Vasile Conta - „Are talentul de a expune foarte clar materiile cele mai grele”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

612
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

960
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1009
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1002
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1201
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1287
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1962
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1530
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1656
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1216
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1303
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1003
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1165
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1174
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1568
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1755
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1641
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1593
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2301
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2304